Guvernul condus de Ilie Bolojan anunță marea reorganizare a companiilor de stat, dar aceasta se dovedește a fi o mare privatizare care vizează inclusiv companii foarte profitabile, de unde bugetul statului încasează anual miliarde de lei. Companiile îngropate în datorii și aproape de faliment sunt oricum dificil de privatizat, iar nimic nu justifică vânzarea de acțiuni în cazul companiilor energetice.
Privatizări la Hidroelectrica, Romgaz și Nuclearelectrica
Cele trei companii energetice reprezintă coroana companiilor de stat din România, sunt cele mai prețioase și generează an de an profituri uriașe. În urma crizei energetice din 2022, cele trei au ajuns la profituri uriașe.
Statul român, prin Ministerul Energiei, deține 80% din acțiunile Hidroelectrica, cea mai mare companie de energie electrică din țara noastră. Guvernul vrea să vândă pe Bursa București între 5% și 10% din aceste acțiuni, iar în urma tranzacției ar urma să câștige între 3,1 și 6,2 miliarde de lei.
Romgaz este cea mai importantă companie de gaz din România, iar Ministerul Energiei deține 70% din acțiuni. Romgaz va avea un rol important și în următorii ani, când vor fi exploatate resursele de gaz din Marea Neagră. Guvernul vrea să vândă, pe Bursa București, între 5% și 7% din acțiunile pe care le deține, și ar urma să câștige între 2,2 și 3,1 miliarde de lei.
Nuclearelectrica, compania care administrează centrala nucleară de la Cernavoda, este și ea luată în calcul pentru privatizare, însă din 2027, pentru că unul dintre reactoare este în proces de retehnologizare. Statul român deține 82,5% din acțiunile Nuclearelectrica.
Cât ar pierde statul în urma privatizării
Hidroelectrica a avut un profit de 3,3 miliarde de lei în 2025, în scădere față de anii precedenți. Spre exemplu, în 2023 a câștigat 6,3 miliarde de lei. Din cele 3,3 miliarde de lei, bugetul statului a încasat 2,64 de miliarde de lei.
Dacă din această sumă, statul român va pierde 10% care va merge către privați, vom vorbi de o pierde de 264 de milioane de lei. Această sumă ar urma să ajungă în buzunarele unor investitori privați, care vor cumpăra pachetul de acțiuni de 10%. Pe termen lung, investitorii privați își pot recupera banii în cel puțin 10 ani. Pe măsură ce Hidroelectrica va câștiga mai mult – și există toate premisele să o facă – atunci câștigul pentru privați va fi mult mai mare.
Romgaz a încheiat anul 2025 cu un profit de 3,3 miliarde de lei, iar din această sumă, bugetul statului controlează 2,3 miliarde de lei. În următorii ani, România își va crește producția de gaze, iar Romgaz va avea o cifră de afaceri tot mai mare și un profit în creștere.
Dacă Guvernul va vinde 7% din acțiunile pe care le deține la Romgaz, atunci va pierde peste 160 de milioane de lei anual. Investitorul privat își va recupera banii în circa 10 ani și pe măsură ce profitul Romgaz va crește, cu atât câștigul va fi mai mare pentru privați. Din 2005 și până în prezent, Romgaz a avut mereu profit și mereu în creștere. Cu prețurile tot mai mari la gaze, profitul companiei nu poate decât să crească.
Nuclearelectrica a declarat un profit de 2,4 miliarde de lei, la final de 2025, în creștere cu 40% față de 2024. Din această sumă, bugetului statului îi revin 2 miliarde de lei. Dacă Guvernul va face o privatizare de 10% din acțiunile sale, atunci ar pierde 200 de milioane de lei anual.
Nuclearelectrica se bucură de numeroase investiții, iar criza energetică a arătat că energia nucleară este o sursă stabilă și importantă pentru securitatea energetică a unui stat. În cazul Nuclearelectrica, Guvernul o estimează la 20 de miliarde de lei (4 miliarde de euro), deși centrala are 2 reactoare și planuri să se extindă. Construcția unei centrale nucleare este estimată între 6 și 8 miliarde de dolari pentru 1.100 MW. Centrala de la Cernavoda are două reactoare cu capacitatea totală de 1.400 MW, ceea ce înseamnă că ar ajunge la o valoare de aproape 10 miliarde de dolari.
Toate cele trei companii au un rol esențial pentru securitatea energetică a țării. În 2023, Comisia Europeană cerea ca 15% din acțiunile Hidroelectrica să fie listate pe bursă. Guvernul nu a vândut acțiunile sale, ci a aprobat vânzarea pachetului deținut de Fondul Proprietatea. În 2026, Guvernul scoate la vânzare și acțiunile sale la o companie care nu are nevoie să o facă.
Franța și Germania naționalizează, România privatizează
Criza energetică din 2022-2023 ne-a arătat că prețurile sunt foarte expuse dacă guvernele nu dețin controlul companiilor energetice. Franța și Germania au luat decizia să naționalizeze unele companii energetice, tocmai pentru a deține controlul resurselor.
Statul francez avea 84% din acțiunile EDF, una dintre cele mai mari companii energetice din Europa, și a decis să naționalizeze și diferența de 16% pentru a deține controlul complet.
Germania a naționalizat compania Uniper, cel mai mare importator de gaze. De asemenea, germanii au naționalizat și compania SEFE, o subsidiară a companiei rusești Gazprom.
Uniunea Europeană traversează o nouă criză energetică, provocată de războiul din Iran. Chiar dacă momentan se simt doar efectele la carburanți, în următoarele luni cetățenii vor simți și efectele la energie electrică și gaze. Vânzarea unor pachete de acțiuni la astfel de companii pune statul român în poziția de a controla mai puțin un domeniu esențial pentru securitatea națională, iar criza energetică din ultimii ani ne-a arătat că piața nu se reglează fără o intervenție puternică a Guvernului.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
