Skip to content
Opinii & Analize

Marea problemă a embargoului petrolier impus Rusiei

Zilele acestea, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat un plan ambițios pentru europeni: un embargou total pentru petrolul din Rusia. Deși planul este unul lăudabil, de vreme ce banii plătiți de europeni pentru importul de petrol erau folosiți de guvernul de la Moscova pentru a finanța războiul din Ucraina, el nu va soluționa una dintre problemele de fond din zilele noastre – modul în care democrațiile liberale se raportează astăzi la regimurile autoritare. Europenii vor trebui să găsească alte alternative pentru a înlocui petrolul din Rusia, iar asta nu va conduce decât la noi acorduri cu alte autocrații din lume, înlocuind de fapt răul cel mare cu un rău mai mic.

În lipsa petrolului din Rusia, Uniunea Europeană va avea în linii mari două alternative. Pe termen scurt, va trebui să găsească un nou furnizor, sau mai mulți. Plaja opțiunilor este una limitată. Uniunea Europeană și Statele Unite vor face probabil presiuni asupra statelor arabe pentru a-și crește producția de petrol, substituind în felul acesta importurile din Rusia. Problema principală e că aceste state sunt la rândul lor niște autocrații ultra-conservatoare care au o istorie de abuzuri și încălcări flagrante ale drepturilor omului la ele acasă. Arabia Saudită, de pildă, este unul dintre cele mai autoritare state din lume, potrivit Freedom House. Prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman a fost implicat direct în uciderea brutală a jurnalistului Jamal Khashoggi, cunoscut critic al regimului saudit care denunța periodic abuzurile din țară. Alte state din zona Golfului Persic, precum Emiratele Arabe Unite, Qatar sau Iran, la rândul lor mari producători de petrol, sunt la rândul lor regimuri autoritare. În cazul Iranului, problema e chiar mai complicată, de vreme ce regimul de la Teheran încearcă să își dezvolte armament nuclear și a fost supus în repetate rânduri sancțiunilor economice din partea Statelor Unite. Dar pentru a compensa lipsa țițeiului din Rusia, statele europene ar putea fi forțate să lucreze într-o formă sau alta cu aceste autocrații, iar dependența europenilor de ele i-ar putea împinge pe liderii acestor state să își continue nestingheriți practicile autoritare la ei acasă.

A doua opțiune pentru europeni, cea pe termen lung, nu este nici ea lipsită de probleme. Aceasta se referă la dezvoltarea unor alternative ecologice pentru a reduce, și eventual elimina complet, dependența de petrol. Pe termen lung, Planul Ecologic European prevede exact lucrul acesta. Doar că renunțarea la combustibili fosili în favoarea energiei regenerabile ar implica inevitabil o altă dependență de un regim autoritar, cel al Chinei, așa cum puncta și Gerald F. Seib într-un articol recent din Wall Street Journal. Asta pentru că, în producerea infrastructurii care să asigure o energie regenerabilă sunt implicate minerale rare a căror sursă de proveniență este în principal China. Componentele necesare pentru crearea panourilor solare sau a turbinelor eoliene sunt produse din cantități mari de minerale care se găsesc în special în China, așa cum arată și un raport recent întocmit de IEA. Totodată, China este unul dintre liderii globali în producția de semiconductori, iar aceștia sunt și ei folosiți extensiv în producția de energie regenerabilă. Astfel, europenii vor trebui să colaboreze cu regimul autoritar de la Beijing, unul dintre cele mai represive din lume.

În concluzie, în ciuda faptului că europenii vor înceta să mai colaboreze cu regimul autoritar de la Moscova, un lucru lăudabil în contextul războiului din Ucraina, ei ar putea deveni, în schimb dependenți de alte regimuri autoritare din lume, iar asta nu este o veste prea bună pentru criticii acestor regimuri.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *