Skip to content
Politică

Marian Drilea, candidat la postul de procuror general: În prezent, există sentimentul că actul de justiţie se face discreţionar sau preferenţial

Stirea Zilei

Procurorul Marian Drilea, candidat pentru postul de procuror general a declarat, miercuri, în timpul interviului, că în prezent, există sentimentul că actul de justiţie se face discreţionar sau preferenţial, lucru care trebuie corectat printr-o transparenţă totală. În plus, Drilea a susţinut că Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie a creat tensiuni, dar, dacă înfiinţarea ei a fost validată de Curtea Constituţională, aceasta trebuie susţinută. Totodată, Drilea a spus că procurorul general nu trebuie să emită judecăţi de valoare prin perspectiva propriilor percepţii.

Marian Drilea şi-a prezentat experienţa profesională şi a vorbit despre modul în care vede el activitatea Ministerului Public, scrie news.ro.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, i-a cerut să vorbească despre lucruri concrete şi i-a atras atenţia că membrii comisiei de interviu cunosc teoria funcţionării Parchetului General.

Expunerea dumneavoastră duce mai mult spre catedră şi nu spre ceea ce aveţi în vedere să generaţi, să faceţi, dacă veţi deveni procuror general. Apreciez, dar ieşiţi din teorie şi mergeţi în practică, să convingeţi comisia că sunteţi candidatul bun, recomandat pentru a continua managementul la Ministerul Public”, a spus Tudorel Toader.

Drilea a afirmat că este coerent cadrul legislativ în care-şi desfăşoară activitatea procurorii şi a susţinut că reprezentantul Ministrului Public nu trebuie să emită judecăţi de valoare, ci trebuie să se consulte şi cu alţii pentru a emite un punct de vedere.

Din punctul meu de vedere, cred că, în mod firesc, reprezentantul cel mai înalt al Ministerului Public nu trebuie să emită judecăţi de valoare prin perspectiva propriilor percepţii, ci după o consultare generală cu toţi ceilalţi factori implicaţi în actul de justiţie. După o discuţie prealabilă, după ce se ajunge la o concluzie comună, pentru că altfel orice interpretare personală s-ar putea să ducă la anumite tensiuni, la anumite neînţelegeri şi la aparenţa că sistemul judiciar nu acţionează coerent”, a declarat Drilea.

 

Întrebat de Toader, ce tensiuni consideră că există în sistem, Drilea a spus: ”Aceste negocieri pe care reprezentanţii abilitaţi le poartă cu reprezentanţii Uniunii Europene în privinţa Mecanismului de Control şi Verificare, prin recomandările făcute au determinat reacţii atât din partea procurorilor, cât şi din partea judecătorilor. Şi aceste tensiuni sunt generate de modul de reglementare, în principal, a acestei secţii nou înfiinţate şi de modalitatea în care îşi îndeplineşte atribuţiile pentru că foarte mulţi socotesc că această secţie ar trebui desfiinţată sau nu ar fi trebuit nici măcar înfiinţată. Mergând un pic la originea modalităţii de răspundere a magistraţilor, am constatat că încă din 2004 existau birouri de anchete speciale pentru magistraţi şi poliţişti şi pentru procurori care au fost transformate ulterior în secţii, apoi au fost atribuţiile au fost împărţite secţiilor de criminalistică şi DNA-ului şi în prezent acestei secţii nou înfiinţate. Ce dă valoare şi importanţă acestei secţii? Factorul uman pentru că modalitatea de reglementare consider că aduce suficiente garanţii de imparţialitate şi independenţă. Criticile în principal ce vizează? Împiedicarea dreptului la un proces echitabil petnru că raportat la numărul de magistraţii care funcţionează actualmente în cadrul secţiei se presupune că procedurile vor dura foarte mult, raportat şi la volumul cauzelor înregistrate deoarece măsura este mai mult cu caracter administrativ pentru că prin completarea numărului de magistraţi şi alocarea resurselor financiare şi materiale această chestiune poate fi rezolvată”.

Chestionat, de asemenea, de unul dintre membrii comisiei dacă situaţia de la DNA, unde mass-media a semnalat numeroase probleme, a fost gestionată eficient, Drilea a spus că nu.

Pentru toate aceste situaţii există căi legale, procurorul general poate să efectueze controale. Orice semnalizare a unei încălcări a normelor privind exercitarea atribuţiilor de către procurori, chiar şi din mass-media, trebuie urmate de verificări, nu trebuie ferite de analiza publică, trebuiesc exprimate cu obiectivitate şi să se menţioneze cauzele care au determinat aceste dereglări şi măsurile dispuse„, a mai spus Marian Drilea.

Marian Drilea este procuror DIICOT şi a ajuns în atenţia presei în 2012, după ce l-a interceptat pe preşedintele Traian Băsescu în dosarul „Motorina”.

Cei patru candidaţi care şi-au depus dosarele în cadrul procedurii de selecţie pentru funcţia de procuror general, printre care şi actualul deţinător al postului, Augustin Lazăr, susţin, miercuri, interviul cu ministrul Justiţiei, Tudorel Toader.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *