Skip to content
Politică Video

Marius Bostan, despre România cu Dan Bucura EXCLUSIV (VIDEO)

Invitatul interviurilor PSnews.ro din această săptămână este ministrul Comunicațiilor, Marius Bostan.

În cadrul interviului acordat PSnews.ro, Marius Bostan a vorbit despre perioada anilor ‘90, subliniind faptul că, după anii 2000, nu a mai făcut politică activ.

În același timp, ministrul Comunicațiilor a făcut precizări cu privire la legăturile cu Petrișor Peiu, George Scarlat și Costin Borc.

Totodată, Bostan, a dezvăluit cum este să preia un minister cu „o moștenire negativă”: „Cineva spunea că istoria este singurul lucru sigur, pentru că a trecut, s-au întâmplat lucrurile, poți încerca să le măsori”.

Întrebat dacă este capabil să facă reformele pe care și le propune, vizibile în doar un an de mandat, ministrul Comunicațiilor a răspuns: „Eu vreau să vă spun că lucrurile mari câteodată s-au întâmplat și într-o zi și într-o clipă și într-o secundă”.

În același timp, Bostan a vorbit în exclusivitate pentru PSnews.ro, despre două companii controversate aflate în subordinea ministerului pe care acesta îl conduce: Radiocom și Poșta Română.

Dan Bucura: Bună ziua, domnule ministru. Bine ați venit la PSnews.      

Marius Bostan: Bine v-am găsit.

Dan Bucura: În primul rând, domnule ministru, aș începe cu o întrebare, să-i spun așa, legată de dumneavoastră exclusiv – faceți parte dintr-un Guvern de tehnocrați, oameni mai puțin implicați politic așa cum ne-au obișnuit ultimele ultimele Guverne, și totuși, uitându-mă pe CV-ul dumneavoastră, pe trecut ca să spun așa, am remarcat că singura legătură cu politica era undeva prin perioada PNȚ-ului, când, culmea, mai sunt și alți membri ai actualului Guvern, erați unul dintre apropiații și consilierii lui Radu Vasile. Vroiam să vă întrebăm în primul rând, legat de acest lucru, cum s-a făcut că aceste patru persoane, mă refer la dumneavoastră, la domnul ministru Borc, la domnul Petrișor Peiu și la domnul George Scarlat care și el e acum în aparatul administrației, sunteți, astăzi, să spunem la guvernare, cum ne-am obișnuit.

Marius Bostan: Îmi aduc aminte cu deosebită nostalgie și în același timp cu sentimente bune acea perioadă. De la începutul anilor ‘90 am fost în Liga studenților, să spun așa am luptat încă din ’90 pentru libertate, democrație, pentru intrarea noastră în NATO și Uniunea Europeană și astea au fost gândurile care m-au animat încă din studenție și am făcut politică. Am considerat că politica nu este ceva rău, politica este ceva bun, necesar pentru țară, iar democrația se bazează pe partidele politice. După anii 2000, nu am mai făcut politică activ, deci nu sunt membru de partid de peste 15 ani. Într-adevăr, am avut onoarea să servesc atât în cabinetul lui Ciorbea, cât și în cabinetul Radu Vasile, cât și în cabinetul Mugur Isărescu. Deci, am fost expert și consilier al ministrului Reformei, Ulm Spineanu începând din ‘97, apoi am director în departamentul de Administrație publică locală, apoi director general în ministerul Funcției Publice. Am parcurs toate etapele începând ca junior în primul Guvern, iar apoi până în 2000 am parcurs toate etapele de funcționar, am ajuns la cel mai înalt rang de funcționar public – director general în ministerul Funcției Publice. Am participat în acea perioadă la crearea cadrului legal pentru descentralizarea administrației, pentru întărirea puterii administrației locale, descentralizarea finanțelor publice, legea concesiunii, legea patrimoniului public și privat care au devenit baza dezvoltării ulterioare a României. Fără a se ști clar care sunt proprietățile și să fie respectată proprietatea, nimic nu se poate construi. Fără a respecta ordinea proprietății private și a fi o delimitare clară între cea de stat și cea privată, nimic nu se poate construi. Consider că acele reforme au pus bazele creșterii României de după 2000. Și ceea ce a făcut Mugur Isărescu atunci, ca premier, a creat cadrul relansării României de după 2000 și așa, după părerea mea, am reușit să ajungem, apoi, în UE și în NATO. Cumva a fost un început, a fost primul reset al României, prin alegerile din ‘96. Perioada ‘90 – ‘96 a fost o perioadă destul de tulbure, o perioadă controversată. Bineînțeles că lucrurile nu sunt perfecte niciodată dar eu am fost și mi-am iubit țara, și chiar și dacă n-am făcut politică, tot timpul am fost animat și chiar și în sectorul nonguvernamental am fost animat de lucrurile importante pentru țară, și pentru prieteni, pentru familie, pentru comunitatea în care sunt. Deci, mă consider un technocrat prin profesie, pentru că sunt informatician, am absolvit Facultatea de Matematică, specializare Informatică, am absolvit Management și după asta am făcut specializări nenumărate în afara țării, în domeniul managementului administrației. Deci, cumva am această specializare și pregătire și apoi prin ce am făcut ulterior în sectorul privat, am susținut proiecte importante de dezvoltare și chiar am structurat, să spun așa, lucruri importante care sunt în România de astăzi.

Dan Bucura: Înțeleg.

Marius Bostan: Și de aici vine. În legătură cu distinșii domni pe care i-ați amintit, sunt coleg de cabinet cu domnul ministru Borc, care este un om, o personalitate, și un manager care vine și el din domeniul privat. Întâmplător sau nu am făcut parte, el a fost șef de cabinet al premierului Radu Vasile, eu am fost director general într-un minister din Guvernul Radu Vasile, dar vă spun, într-un Guvern lucrează mii de oameni. Deci, 4 oameni e un număr extrem de mic.

Dan Bucura: Doar o coincidență.

Marius Bostan: E doar o coincidență. Domnul Petrișor Peiu, un profesor respectabil la Facultatea Politehnică, nu știu să facă parte din Guvern, nu știu de unde aveți informația, poate a fost numit astăzi.

Dan Bucura: E vorba de administrația… cum este și domnul George Scarlat, care nu este în Guvern.

Marius Bostan: Domnul Petrișor Peiu e profesor la Politehnica București și este un distins profesor de… a terminat Electronică și Telecomunicații și este un specialist în domeniul economic. Nu știu, poate a fost numit zilele astea. Aveți vreo informație?

Dan Bucura: Ar fi cooptat. La fel și domnul Scarlat.

Marius Bostan: Nu pot decât să mă bucur. Domnul Peiu este un om care cunoaște foarte bine atât economie cât și telecomunicații și electronică iar domnul George Scarlat are o anvergură economică, a fost consilier economic al lui Radu Vasile, a condus restructurări și privatizări în România care n-am auzit niciodată să fi fost vreun scandal sau vreo suspiciune vreodată. Deci, sunt oameni care m-aș bucura să ajungă. Dacă aveți această informație, sunteți mai informat ca mine.

Dan Bucura: Domnule ministru, haideți să ne mutăm un pic pe zona ministerului pe care astăzi îl conduceți. E un minister greu, l-am numit eu. Greu nu neapărat și prin prisma a ceea ce acoperă, dar prin prisma faptului că aveți o moștenire negativă, să-I spunem așa – probabil cel mai mare scandal financiar din ultimii ani, e drept, nefinalizat în instanță, nu știm cât de mare este sau nu anvergura, dar oricum la nivelul vizual, cel puțin până în momentul de față, cel mai mare scandal financiar s-a petrecut acolo. Fost ministru care a venit cu niște denunțuri halucinante legat de bucătăria, să spunem așa, a ministerului. Cum este ca astăzi să preiei și să încerci să pui ordine într-un astfel de minister?

Marius Bostan: Cineva spunea că istoria este singurul lucru sigur, pentru că a trecut, s-au întâmplat lucrurile, poți încerca să le măsori. Nu întotdeauna știm cu exactitate ce s-a întâmplat dar sunt evidențe și sunt lucruri precise. Eu nu vreau să arunc vina pe moștenirea dezastruoasă. Au fost foarte mulți miniștri ai Comunicațiilor, i-am cunoscut pe aproape toți miniștrii Comunicațiilor din ultimii 10-15 ani. Nu e simplu, sunt dosare extrem de fierbinți, care, într-adevăr, îmi obturează posibilitatea de a gândi și de a avea timpul necesar pentru o abordare strategică. Adică să-mi dedic timpul abordării strategice in extensor. Trebuie să rezolv problemele fierbinți pentru că acestea sunt probleme fierbinți de care aminteați și nu avem de ales – eu când am asumat această funcție nu știam chiar toate problemele acestea. Știam o parte dintre ele doar din informații din zona de media, de presă, acum am o altă viziune asupra lor. A trebuit să-mi extind programul de lucru. Deci, trebuie să lucrez între 12 și 16 ore minim pe zi ca să pot să … dar în curând sper să am destul sprijin, am identificat câteva căi de rezolvare a unor probleme, sunt în analiză cu celelalte, mă bazez pe experți, sper să pot să-mi aduc consilieri. Din păcate, salariile sunt foarte mici în zona de funcționari publici și asta e o mare problemă pentru că e foarte greu să aduci specialiști. Am să fac apel din partea societății civile, din partea corporațiilor, de ce nu, acolo unde nu sunt conflicte de interese definite. Am nevoie de idei, am nevoie de consilieri care să fie mai inteligenți decât mine și cred că doar cu multă inteligență și cu răbdare și cu înțelepciune putem să rezolvăm pas cu pas toate problemele cu care se confruntă ministerul. Nu va fi simplu. Dar într-un an de zile eu sper să pun pe roate și să las lucrurile mai clare decât sunt acum, mult mai clare.

Dan Bucura: Ați vorbit de trecut, nu pot să nu mă gândesc că în ultimii 10 ani, poate și mai mult,  prin ministerul respectiv au trecut, într-o formă sau alta, fonduri foarte, foarte mari, fonduri importante. S-au băgat foarte mulți bani în lucruri mai puțin cuantificabile. Știți cum e, la o autostrada o vezi – s-a făcut, nu s-a făcut. Aici au fost proiecte de tipul portalului e-România, unde când te uiți pe hârtie te iau durerile de cap când vezi câți bani s-au băgat și ai așteptări, probabil, pe măsură. Ce ne puteți spune despre proiectele de genul acesta? Despre unele s-a spus că au fost de fapt un jaf national. V-a dat cineva socoteală? Intenționați să reluați aceste analize, să spunem așa?

Marius Bostan: Deci, sunt instituții ale statului care s-au preocupat de asta și dumneavoastră știți, ca și jurnalist, chiar de investigații, un jurnalist redutabil de investigații.

Dan Bucura. Vă mulțumesc.

Marius Bostan: Sunt instituții ale statului care s-au ocupat și se ocupă de chestiunea asta. În momentul în care eu sunt pus în situația de a afla astfel de lucruri de care spuneți – de genul jaf, sunt obligat, conform legii, să iau măsuri. Dar din câte știu sunt evaluări pe aceste programe. Eu consider trecutul. Adică, trecutul e important. Fără să ne știm trecutul, viitorul… sunt orientat în același timp și spre viitor. Nu aș vrea să-mi pierd timpul … aici sunt instituții abilitate, sunt organizații care se ocupă de asta. N-aș vrea să spun așa, să-mi pierd din energie, de fapt sunt lucruri extrem de urgente care trebuie făcute pentru țară acum, deci care nu suferă amânare. Bineînțeles, cine a greșit, eu sunt convins că va ieși adevărul la suprafață mai devreme sau mai târziu. La fel, cum despre lucruri de care nimeni nu credea că se va afla sau întâmplate cu zeci de ani în urmă, sa întâmplate poate cu 25 de ani în urmă, și s-au aflat lucrurile, și eu sunt convins că se or să se mai afle. Adevărul iese la suprafață. Problema e viteza cu care iese, când iese, cine răspunde, și adevărul consider că e esential în orice țară, în buna dezvoltare a unei țări. Adevărul este valoarea supremă care ar trebui să mane în luptă tot leadership-ul unei țări. Atât oamenii politici, cât și experții – funcționarii publici. Eu mă aștept ca funcționarii să aibă și sper să le insuflu acest lucru, sper ca funcționarii să aibă mândria de a servi serviciului public și sunt convins că după acest an de guvernare, am încredere în premier și în discuțiile pe care le-am avut și în toată echipa, pentru că toți suntem determinați să lăsăm o altă Românie așezată, într-un făgaș mai bun. Și trebuie să rezolvăm pentru oamenii cu capacitate, pentru oamenii buni să fie plătiți pe măsura competenței și în serviciul public. Sunt, deja au început discuții în acest sens și eu cred că în anul viitor este o reformă grea dar eu sunt convins că vom găsi cele mai bune soluții.

Dan Bucura: Asta vroiam și eu să vă întreb. Totuși, aveți un singur an în față, teoretic. După aceea lucrurile rămâne de văzut cum o să evolueze. Nu este un termen cam scurt pentru anumite proiecte? Pentru un manager până la urmă? Ministrul trebuie să gândească și pe termen mai lung, nu neapărat pe un an de zile. Puteți să faceți lucrurile să fie vizibile?

Marius Bostan: Eu vreau să vă spun că lucrurile mari câteodată s-au întâmplat și într-o zi și într-o clipă și într-o secundă. Deci, timpul depinde cum îl folosești. Să știți, dintr-o anumită perspectivă, un an poate fi foarte mult. Dintr-o altă perspectivă, e nimic. E ca și cum n-ar fi. E doar o secundă. Deci depinde … nu vreau să fac filozofie, dar depinde cum îl privești. Eu sunt convins că ideile mari și bune și acțiunea hotărâtă și rapidă se poate face câteodată și în timp scurt. Sunt anumite lucruri care nu se pot face în timp scurt. Nu pot să-mi asum lucruri, nici Guvernul nu și-a asumat lucruri care au un orizont de timp de implementare și de fapt, de înțelegere, pentru că sunt anumite reforme care trebuiesc împărtășite de toată lumea. Acelea sunt cele mai grele. Eu sper să imprim și cultura de organizație, atât în minister cât și în companiile care le avem sub coordonare, să imprimăm totuși un spirit mai de responsabilitate și de răspundere serioasă asupra banului public și asupra misiunii de fapt.

Dan Bucura: Ați vorbit mai devreme despre companii. Sunt destule pe care le aveți în subordine și am să vreau, dacă sunteți de acord, să ne focusăm pe două dintre ele: mă refer la compania Radiocom și mă refer la Poșta Română. Le luăm pe rând. La Radiocom este o situație interesantă. Deține, să-i spunem așa, un monopol în ceea ce privește rețelele din România. Vreau să vă întreb dacă chestiunea aceasta din punct de vedere concurențial este normală și care e strategia dumneavoastră în ceea ce privește această societate.

Marius Bostan: În momentul de față, situația, deci nu e o situație monopolistică, nu ne aflăm în situația asta, pentru că altfel sunt instituții care se ocupă cu… avem Consiliul Concurenței. Absolut, lucrurile cum sunt așezate eu zic că sunt așezate relativ decent. Eu sunt un om care susțin libera competiție și piața liberă. Și o să am grijă la lucrurile astea. Dar este Autoritatea de Reglementare care teoretic coordonează reglementările din domeniu. Și este independentă, de asta nu e executiv. Pentru că noi în executiv avem această societate, de exemplu, care este o societate de stat și Autoritatea de Reglementare e în subordinea Parlamentului. Deci, este o diferențiere între executiv și reglementator. La fel cum, conform și normelor europene și la fel cum e normal, și în Statele Unite e tot un model similar cumva, deci nu cred că Radiocom în momentul de față împiedică concurența din România – asta e prima afirmație, cred că Radiocom e o companie importantă cu resurse strategice importante și din păcate trece printr-o situație grea și eu sper să găsim soluții, e o situație destul, destul de grea, datorită și blocării licitației pe televiziunea digitală și implementarea, să spun așa, obiectivelor care le avem ca țară și la care ne-am angajat și suntem într-o situație dificilă. O să întărim managementul companiei, deci guvernanța coorporativă, la fel cum au fost și recomandările și cum e normal, și sunt și recomandările ale, să spun așa – Fondul Monetar, Băncii Mondiale, instituțiilor financiare care au relații cu România și care au recomandat cred că în ultimii ani tot timpul întărirea guvernanței coorporative. O să încercăm să intrăm pe ordonanța de guvernanță coorporativă, să angajăm management profesionist, dacă voi trebui să iau măsuri rapid, voi lua măsuri rapid pentru că am toate puterile să fac asta, dar aș vrea până la finalul mandatului să intrăm și cu această companie pe ordonanța guvernanța cooperativă, adică să fie un management recrutat profesionist pe o perioadă clară cu ținte de performanță clare. Asta e în ceea ce privește Radiocom.

Dan Bucura: Acum, evident, am adus în discuţie şi Poşta Română şi o altă „bubă” (aş spune şi ar spune mulţi în minister): ce se mai întâmplă cu Poşta? Se privatizează? Se reorganizează? Pe vremea fostului prim-ministru Victor Ponta, se vorbea de o privatizare, s-a prezentat doar o companie din Belgia, nu prea au fost amatori.

Marius Bostan: Eu îmi doresc ca Poşta Română să devină o companie real profitabilă, de care să fie mândru orice român. Poşta este extrem de importantă, e companie cu un număr foarte mare de angajaţi – avem peste 27.000 de angajaţi. Cred că trebuie să ne construim încrederea în Poştă. Deci Poşta a fost cea care, de-a lungul timpului, a fost alături de stat, cumva. Deci s-a suprapus peste instituţiile statului. Adică acolo unde avem primărie, avem şi poştă. În orice cartier, există un oficiu poştal. Poşta este foarte, foarte importantă, după părerea mea, pentru ţara noastră şi, în acelaşi timp, eu sunt un partizan al capitalului privat. A fost o încercare de privatizare. A durat peste un an şi ceva, au fost întâlniri cu peste 50 de posibili ofertanţi. Deci nimeni nu a dorit şi nu s-a ajuns la o concluzie. A fost un proces de privatizare care, din păcate, e un eşec. Poşta belgiană a fost singura ofertă, în final, dar am înţeles că oferta n-a fost conformă şi nu a fost acceptată de Comisia de Privatizare. Deci nu întotdeauna, dacă vrei să vinzi ceva, şi poţi. Nu întotdeauna merită să vinzi ceva la orice preţ. Eu cred că, în acest moment, după acest eşec al privatizării, trebuie să ne întoarcem şi să întărim organizaţia. Avem nevoie de fiecare poştaş, de fiecare funcţionar al Poştei să asculte şi să înţeleagă mesajele care vor fi transmise în perioada următoare. Vom întări guvernanţa corporativă (deja Poşta este guvernată – au fost concursuri pentru ocuparea administratorilor), noi vom încerca să întărim acţiunea managementului. Tot timpul există o întreagă… Sunt discuţii privind jaful de la Poştă, privind lucrurile care se întâmplă acolo. Dacă sunt lucruri reale, invit pe absolut toţi cei care ştiu ceva despre lucrul ăsta să se adreseze instituţiilor abilitate. Nu este treaba noastră să facem poliţie, parchet şi anchete; este treaba… că tot îmi vin, în ultimele zile, au tot venit diverse scrisori, diverse lucruri… Noi, pe cele care le vom considera de competenţa altor instituţii le vom trimite cu celeritate către aceste instituţii. Deci toţi cei care au ceva de spus îi rog să o spună acum şi să ne apucăm de treaba.

Dan Bucura: Deci, practic, noi vorbim de o reformă, nu de o privatizare.

Marius Bostan: Important e să întărim întâi, şi să avem o politică de dividend. Noi, dacă… Există ideea de a merge pe bursă cu un pachet. Eu sunt adeptul acestei idei. Sunt adeptul să transparentizăm, prin listarea unui pachet, cât mai repede cu putinţă, astfel încât orice cetăţean din România să poată să cumpere o acţiune la Poştă, orice poştaş să poată să cumpere o acţiune la instituţia la care lucrează, să fie deschisă această posibilitate şi astfel încât să aducem foarte aproape atât angajaţii Poştei, cât şi cetăţenii României. Acestea sunt asseturi ale României şi eu cred că, în primul rând, noi, dacă nu-i convingem pe români să investească în aceste asseturi… De exemplu, pe românii plecaţi în afara ţării. De ce n-ar investi, să câştige (dacă Poşta ar merge bine şi ar scoate dividende), să câştige, să fie acţionar orice cetăţean? Se poate acest lucru – au fost metode de-acestea de privatizare. Eu cred că avem, în momentul de faţă, 25% Fondul Proprietatea (care este foarte important şi care este un acţionar puternic). Putem lista către public, să transparentizăm, pentru că atunci vor fi şi presiuni. Nu se va mai putea politiza atât de uşor. Pentru că problema trebuie s-o spunem, trebuie s-o recunoaştem (şi toată lumea recunoaşte asta): a fost o uşoară politizare de-a lungul timpului, adică s-au amestecat lucrurile şi, în general, aceasta este istoria – nu trebuie să ne ferim să spunem lucrurile astea – şi noi va trebui să găsim obiectivele strategice cele mai importante, să întărim Poşta rapidă, să întărim partea de servicii financiare, să întărim partea de organizare şi de management, să tăiem cheltuielile nejustificate sau cele neeficiente cât mai repede şi un program de investiţii serios. Deja am avut o discuţie de primă evaluare cu executivul, o să am o discuţie de evaluare şi cu board-ul companiei, o să mă întâlnesc şi cu celălalt acţionar… Cumva, până în 15 ianuarie, o să mă întâlnesc şi cu reprezentanţii cei mai importanţi ai sindicatelor… Deci mi-am planificat, până în 15 ianuarie, să fac o evaluare serioasă a situaţiei şi metoda. Deci eu, ca ministru, doar vreau să ştiu, în mare, strategic, despre ce este vorba. Vom acţiona prin Adunarea Generală a Acţionarilor (prin AGA) şi o să vreau o discuţie cu manegementul şi să împărtăşim. A fost o discuţie destul de bună cu managementul, mi-au prezentat, pentru a fi informat. Pentru că vin în faţa cetăţenilor, ministerul este acţionar şi cetăţenii se aşteaptă ca ministrul să ştie aceste lucruri. Şi, în acelaşi timp, prin Adunarea Generală a Acţionarilor, noi vom acţiona atunci în domeniu (atât cât ne permite Legea societăţilor comerciale), vom folosi toate pârghiile şi contractele de management, astfel încât să facem treabă acolo, să ajungem, poate (de ce nu?), la un plan pe 4-5 ani, cu politică de dividend (aşa văd eu lucrurile), să putem lista, eventual, cel puţin o parte a acţiunilor. Să mergem pe… Întărim şi Bursa de Valori cu această ocazie.

Dan Bucura: Interesant. Aţi vorbit din punct de vedere managerial şi e o teorie corectă. Eu aş semnala, însă, o chestiune practică şi v-aş întreba după aceea cum credeţi că se poate rezolva. Cetăţeanul, în ultimii ani (ca urmare a lipsei de modernizare care există la Poştă, ca urmare a… tot vin cu aceste probleme invocate: lipsa banilor), cetăţeanul de rând şi-a pierdut nu neapărat încrederea, dar dorinţa de a merge la Poştă. Vedea această activitate… Şi eu vă spun acest lucru în urma unor discuţii cu oamenii: oamenii, cetăţeni, ca şi clienţi, până la urmă (că ei sunt clienţii Poştei), au această reţinere de a merge la Poştă, pentru că ştiu că acolo sunt cozi, e birocraţie, sunt funcţionari care poate nu au deschiderea pe care o vor. Or, aceşti oameni vor trebui recâştigaţi, ca şi clienţi, pentru a deveni, din nou, aproape de Poştă. Eh: acest lucru cred că presupune mai mult o schimbare a mentalităţii funcţionarului şi mai puţin chestiuni de investiţii, de management. Cu povestea asta a mentalităţii cum vă gândiţi s-o rezolvaţi?

Marius Bostan: Aveţi mare dreptate în ceea ce spuneţi şi deja cred că eu, ca ministru tehnocrat (să spunem), poate pot să pun şi eu umărul la întărirea culturii de organizaţie şi la întărirea – să spun aşa – prin mesaje. Într-adevăr, într-o companie, este foarte importantă cultura de organizaţie în implementarea strategiei. Degeaba avem o strategie care nu ţine cont de cultura de organizaţie, adică de ceea ce spuneţi: de mentalităţi, de istorie, de arhetipuri, de tipologii. Dacă nu ţinem cont de aceste obiceiuri… Deci Poşta e o întreprindere uriaşă, cu o cultură de organizaţie fragmentată, cu multe servituţi, cu grupuri, cu istorii, cu poveşti. Dacă nu ţinem cont de asta şi venim cu orice strategie tehnocratică făcută într-un birou în minister sau în centrala Poştei, în mod cert nu vom avea succes. Orice strategie trebuie să ţină cont de ceea ce spuneţi dumneavoastră. Şi, într-adevăr, câteodată, partea de idei, de credinţe şi de mentalităţi poate aduce schimbări pe care nu şi le imagina nimeni. Marile schimbări din istorie (dacă ne uităm în urmă), de fapt, au fost determinate de acest tip, de acest comportament, de credinţă şi de încredere. Eu aş vrea să construim pe bază de încredere şi acesta este mesajul guvernului nostru. Este un mesaj în care cerem încredere şi vrem să dăm încredere, pentru că fără încredere România nu poate fi reconstruită. Deci trebuie să fie un moment în care trebuie să lăsăm la o parte ce s-a făcut rău, trebuie să vedem, să scoatem adevărul, să spunem: „lucrurile astea nu au fost bune” şi să mergem mai departe, pe baza unor valori serioase, solide, de la care să nu facem rabat. Şi dacă… Noi suntem oameni obişnuiţi – toţi avem slăbiciuni. Dar, în momentul în care avem o slăbiciune, trebuie s-o recunoaştem şi să mergem mai departe, să avem acel examen de conştiinţă periodic: atât la nivel personal, cât şi la nivel (părerea mea) şi de organizaţii. Pentru Poştă, acesta este un moment de inflexiune, după părerea mea. Poate veni, pentru că s-a finalizat cu eşec o gândire. Era o gândire: ne-am privatizat şi am scăpat de griji, poate, sau vine cineva cu investiţii şi aduce banii. Nu se poate – trebuie să ne salvăm singuri şi cât mai repede. Nu vine nimeni să ne salveze şi ne putem. Într-adevăr: aceasta este o idee remarcabilă şi este studiată, chiar, în multe manuale şi în multe cărţi importante despre managementul strategic şi cred că asta e o soluţie care ar putea să revigoreze, ar ajuta la revigorare: atât partea tehnică, strategică (care s-a tot spus, s-a tot povestit), cât şi un nou imbold. Eu am încredere, sunt optimist, am încredere în Poştă (ca imagine, ca idee) şi în poştaşi. Aceşti oameni ştiu, sunt oamenii cei mai realişti – ei ştiu realitatea din toată România. Părerea mea e că sunt un segment de oameni care, interacţionând cu societatea, sunt deţinătorii realităţii României. E o structură de 20.000 de oameni care sunt în interacţiune directă cu publicul. Sunt într-o interacţiune poate, câteodată, mai mare decât e un minister sau chiar şi o administraţie locală. Pentru că poştaşul zilnic merge: cu pensia, cu plicul, cu scrisoarea. Eu mi-aş dori ca toţi copiii din România să înceapă să scrie din nou scrisori. Eu, când eram copil, trebuia să scriu o scrisoare. La dirigenţie, eram pus să învăţ să scriu o scrisoare. Eu cred că şi revenirea asta de apartenenţă, să înţelegem… Apoi timbrele sunt importante (eu eram un colecţionar de timbre) şi cred că sunt anumite lucruri care se pot face şi fără prea mari eforturi. Deci eu aş vedea şi o întărire a României legată de scheletul Poştei. Deci s-ar putea ca Poşta să aibă un rol mare şi-n întregirea, şi-n soliditatea României. Deci eu aşa o judec, eu aşa o văd şi o văd (Poşta) şi ca un suport pentru administraţie, ca un aliat al administraţiei. Nu politic; este aliatul tehnocratic, care este alături de cetăţean, duce ştirea alături de cetăţean, duce presa alături de cetăţean. Şi vă daţi seama cât de importantă e libertatea presei. Ştiţi: de la căderea Rodipetului, au căzut ziarele pentru că a căzut Rodipetul. Deci libertatea presei, cu o Poştă bună, eficientă, cu un preţ redus şi în care să fie respectate şi principiile… Poşta, până la urmă, face serviciu universal – nu se plăteşte pentru asta. Este o realitatea. Bun: că la Poştă sunt şi lucruri negative… Dar eu vă spun: Poşta prestează un serviciu universal, ajunge până în ultimul sat din România. Deci trebuie să înţelegem lucrurile astea şi ar trebui ca cineva să contribuie, pentru că sunt operaţiuni – clar – fără eficienţă economică. Dar trebuie să menţinem democraţia, libertatea presei, informarea oamenilor… Plicul trebuie să ajungă în perioada care ne-o propunem la destinaţa unde trebuie să ajungă.

Dan Bucura: Domnule ministru, faceţi parte dintr-un guvern de tehnocraţi, dar, aşa cum ne-am obişnuit în ultimii ani, politica ne guvernează viaţa. Aşa că, pe finalul interviului, vreau să avem şi două-trei întrebări legate de mediul politic. Şi aici, în primul rând, v-aş întreba dacă cumva simţiţi din partea acestui mediu politic… E poate prea devreme, dar simţiţi, în vreun fel sau altul, 1. presiuni şi 2. dacă simţiţi că puteţi face, totuşi, echipă cu politicienii care – iată – astăzi au făcut, oarecum, un pas înapoi în ceea ce priveşte guvernarea şi parcă se uită aşa, de pe margine, ca şi chibiţii.

Marius Bostan: Deci vreau să mulţumesc, în primul rând, pentru încurajările care le-am primit – şi am primit de la parlamentari şi din multe direcţii. Deci, indiferent de culoarea politică, am primit încurajări şi cuvintele sunt de genul: domn’e, ştim că e foarte greu acolo, că sunt… Şi mulţumesc tuturor celor care mi-au trimis mesaje şi încurajări. Simt că avem majoritate politică – bine, cu câteva excepţii (cel puţin la mine la buget a fost unanimitate)… simt că avem. Nu-mi plac unanimităţile (ca să ne-nţelegem): e ceva care… Unanimitatea ar trebui să strângă exact numai pe chestiuni strategice, majore, probabil. Şi nici atunci, poate, nu e bine să avem unanimităţi. Deci nu am nicio presiune şi, dacă voi avea, voi şti cum să o tratez. Deci să fiţi sigur că orice presiune se va face asupra mea, voi avea şi am capacitatea, şi am şi puterea necesară, şi instrumentele necesare, am toate instrumentele necesare să răspund la orice gen de presiune. Deci vreau să fiţi convinşi de acest lucru şi eu sunt convins că este în interesul partidelor politice şi al clasei politice să aibă un an în care să-şi rezolve problemele interne, să se pregătească de alegeri şi să-şi pregătească echipele. Este vorba doar de un an.

Dan Bucura: E adevărat ce spuneţi că ei au un an de pregătire…

Marius Bostan: Este o şansă. Părerea mea e că este o şansă mare pentru partide.

Dan Bucura: …este o şansă, dar poate fi şi o neşansă, pentru că, dacă un guvern de tehnocraţi convinge românii că se poate şi fără politicieni, acest lucru ar putea fi, practic, sfârşitul clasei politice din România. Şi atunci de asta v-am întrebat…

Marius Bostan: Nu. Eu, personal şi colegii mei şi domnul prim-ministru Cioloş am spus: pentru democraţie, partidele sunt importante. Deci politica nu este ceva rău şi repet: politica este necesară, pentru că baza democraţiei… Nu este cunoscut alt sistem în afară de democraţie. Noi suntem un guvern tehnocrat, dar suntem puşi de clasa politică – am fost votaţi de Parlamentul României, care este votat de cetăţeni. Deci legitimitatea noastră de a conduce România derivă din votul cetăţenilor. Cetăţenii au votat acest Parlament, Parlamentul ne-a votat pe noi. Asta este realitatea. A: că Parlamentul are o imagine puţin mai scăzută, că oamenii n-au încredere în clasa politică – sunt nişte sondaje care exprimă o realitate. Da: din 4 în 4 ani sunt alegeri, cetăţenii sunt invitaţi la urne şi trebuie să aibă ce să voteze şi cu cine să voteze. Asta e important şi acesta este rolul partidelor politice. Dacă cineva este nemulţumit de partide, trebuie să acţioneze. Nu ştiu – sunt atâtea metode. Eu acum am înţeles că şi partidele se fac uşor. Deci există o posibilitate a competiţiei. Aceasta trebuie folosită. Nu există vreun alt sistem de conducere tehnocratic… Asta a fost o etichetă numită, pentru că suntem oameni care am reuşit, poate, în profesie şi avem o anumită expertiză şi de aici e cuvântul de „tehnocraţie”. Dar România e o ţară europeană, e o ţară civilizată şi o ţară foarte puternică, după părerea mea şi chiar va deveni şi mult mai puternică în următorii ani. E o ţară în care democraţia trebuie să-şi spună cuvântul, dezbaterile parlamentare să fie de o anumită rigoare şi calitate… La fel: societatea civilă să fie în strânsă legătură şi comunicare şi să aibă un rol cât mai important în dezbatere. La fel: cetăţeanul să fie în centrul preocupărilor clasei politice. Dar astea sunt principii generale şi normale în orice ţară normală şi democratică. Bine: nici democraţia nu-i perfectă şi ştim acest lucru, dar nu s-a inventat şi nu ştim alt sistem mai bun. În ţările unei democraţii e prosperitate, e libertate şi valorile care stau la baza civilizaţiei sunt valorile care derivă din bunul-simţ şi din moştenirea ancestrală iudeo-creştină. Deci acestea sunt ţările într-adevăr puternice, care îşi bazează dezvoltarea pe adevăr, libertate şi pe valorile fundamentale.

Dan Bucura: Vă vedeţi reintrat în politică, la un moment dat? Nu ştiu: la sfârşitul anului?

Marius Bostan: Nu ştiu. Eu am venit pentru că am fost chemat. Nu am putut să refuz o chemare într-un moment atât de important şi emoţionant. Într-un moment atât de important, eu n-am putut refuza. Să fii chemat să-ţi serveşti ţara mi se pare o onoare şi nu am putut da înapoi. Bine: nu în orice condiţii – normal –, dar eu nu puteam refuza această chemare şi întotdeauna, dacă ţara va fi în pericol, dacă ţara va cere, în mod cert sunt gata să-mi ofer toată competenţa mea în slujba ţării. Eu am o situaţie materială solidă, am o familie şi sunt gata să fac – am fost animat de lucrurile ăstea din studenţie, de mic copil. Asta mi-au insuflat părinţii, bunicii… Atâta timp cât bunicii mei şi strămoşii mei au fost gata să lupte în tranşee şi cu arma în mână pentru ţară, eu de ce n-aş putea să lupt pe măsura competenţelor mele? Dacă va fi cazul, vom lupta din orice poziţie. Deci nu poţi să refuzi…

Dan Bucura: Aveți la minister terminat și depus un raport al Curții de Conturi legat de activitatea la ministerul pe care îl conduceți, pe timpul guvernării Victor Ponta. Sunteți gata, să spunem așa, să faceți public acest raport al Curții de Conturi prin intermediul mass-mediei către societate pentru a vedea oamenii ce s-a întâmplat acolo în ultimii 3 ani?

Marius Bostan: Eu sunt un partizan al transparenței. Dacă ați observat, și plățile sunt pe site și toate plățile care se fac în minister sunt pe site în momentul de față. O să trebuiască să refacem site-ul și trebuie să mai aveți un pic de răbdare, nu e o chestiune, bun, putem face ceva foarte rapid dar am zis…

Dan Bucura: Așteptările sunt mari la nivelul dumneavoastră mai ales când e vorba de site-uri. 

Marius Bostan: Exact, pentru că site-ul este de 10 ani, de 15 ani și nu știu … este un proces. Eu sunt partianul măsurilor bine făcute, să încercăm să construim. O să venim cu o versiune intermediară și apoi o să construim o versiune mai bună. În legătură cu raportul Curții de Conturi o să analizez. Curtea de Conturi face recomandări. O să încercăm să vedem exact și o să evaluez cum, că problema e – avem radiografia, știm ce s-a întâmplat, să vedem ce se întâmplă în continuare. Și trebuie să fim gata să luăm măsuri. Orice document public și se poate face public și nu este secretizat sau secret de serviciu sau alt tip de secret va fi pus la dispoziție publică, în mod cert. Orice cerere, putem răspunde. O să punem și pe site. O să evaluăm cantitatea de informație, este doar o chestiune tehnică. Dar, Guvernul nostru, Guvernul din care fac parte, unul din obiective e transparența, adevărul, vroiam să ajungem la adevăr. Transparența ce înseamnă? Că adevărul poate fi privit. Că adevărul poate fi aflat mai ușor. Deci, adevărul este valoare. Transparența este metoda. Deci, noi suntem pentru transparență și în mod cert e o întrebare la care bateți la uși deschise. În mod cert. O să evaluez, chiar personal am să mă uit pe aceste rapoarte și le am deja, am început cu unele, e un volum mare, dar aș vrea și personal … eu citesc foarte repede, am avantajul acesta, pentru că sunt munți de documente, am avantajul că citesc foarte repede și am avantajul acesta și pot să mă uit peste foarte multe lucruri. Din păcate, mi-ar trebui mai mult de 24 de ore într-o zi dar având în vedere că o să structurăm o echipă și deja delegarea o să-și facă efectul în curând, și o să meargă lucrurile mai bine

Dan Bucura: Domnule ministru, vă urez succes și o ultimă întrebare pe care am s-o adresez, probabil, tuturor membrilor Guvernului când vor fi aici – după ce s-a vehiculat numele fiecăruia, despre oricare presa a găsit câte o vorbă de fumoar – că e omul lui X, al lui Y, că e susținut de acolo, că de dincolo. Dumneavoastră sunteți omul cuiva?

Marius Bostan: Nu, eu pot să spun că sunt omul familiei mele, deci părinților, bunicilor, și străbunicilor mei care și-au servit țara. Deci, sunt omul luat. Omul strămoșilor și omul copiilor mei. Altfel…

Dan Bucura: Vă mulțumesc și vă mai așteptăm cu drag în studiourile PSnews.

Marius Bostan: Mulțumesc.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *