Skip to content
Politică

Mărturiile unui fost om din sistem. Gelu Diaconu arată marile capcane ale Legii offshore EXCLUSIV

cotidianul.ro

Gelu Diaconu – fost președinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) și al Consiliului de Administrație (CA) de la Romgaz – a acordat miercuri o declarație pentru PSnews.ro, în care a evidențiat marile capcane ale Legii exploatărilor offshore de gaze naturale (PL-x nr. 33/2018, proiect aflat în prezent la comisii, urmând să intre la votul final al Camerei Deputaților).

Precizăm că – potrivit propriului CV -, înainte să fie numit la conducerea ANAF (în aprilie 2013), Gelu Ștefan Diaconu condusese CA-ul Romgaz (simbol BVB: SNG) din lunia iulie a anului 2012, iar anterior, în intervalul mai-iulie 2012, fusese secretar de stat în Ministerul Economiei, responsabil cu resurse minerale, petrol şi gaze, precum și cu politica industrială.

Revenind la discuția momentului, trebuie să amintim că noua Lege off-shore a iscat deja dezbateri aprinse, existând unele voci din politică și din media care avertizează că, odată votat, actul normativ i-ar impune condiții oneroase statului român în relația cu societățile străine care ar urma să exploateze hidrocarburi din Marea Neagră. Mai precis: odată adoptată legea, România va fi obligată să înghețe nivelul redevențelor la nivelul anului 2018, să renunțe la impozitarea oricărui venit suplimentar obținut de către o companie sau alta care exploatează gaze naturale în Marea Neagră (venituri rezultate ca urmare a liberalizării pieței) și – mai grav – același stat român va fi constrâns să returneze companiei respective orice impozit ar fi aplicat pe veniturile suplimentare după intrarea în vigoare a noii Legi off-shore.

DETALII AICI: Apel către liderii partidelor parlamentare pe tema gazelor din Marea Neagră

Încă de la începutul declarației oferite miercuri pentru PSnews.ro, Gelu Diaconu a pledat pentru adaptarea legii la particularitățile României, în special la dimensiunea zăcământului exploatabil. Mai precis: fostul șef de la ANAF și SNG a ținut să domolească alarmismul legat de beneficiile necinstite pe care ar urma să le obțină operatorii străini, Diaconu atrăgând atenția că aceștia „au suportat cheltuieli imense de explorare” și că „și-au asumat un risc enorm”: acela al neacoperirii costurilor în eventualitatea în care dimensiunea zăcământului descoperit ar fi prea redusă.

„Eu am fost unul dintre participanții direcți în dezvoltarea proiectului explorării din Marea Neagră, pentru că am răspuns o perioadă de resursele naturale când eram secretar de stat la Ministerul Economiei – bașca atunci când am fost președinte al Consiliului de Administrație de la Romgaz (timp de un an și ceva) am fost implicat nemijlocit în negocierea Romgazului cu ceilalți operatori, de a intra în explorarea și exploatarea unor perimetre de acolo.

O astfel de lege trebuie adaptată la particularitățile României – și mă refer strict la dimensiunea zăcământului exploatabil. Întotdeauna când se apreciază nivelul taxării, se pleacă de la un câștig potențial al companiilor care au primit drept de exploatare. Se trece ușor sub tăcere faptul că aceste companii au suportat cheltuieli imense de explorare, dar mai mult decât atât: și-au asumat un risc enorm, pentru că în cazul unei eventuale descoperiri minore (în măsura în care resursa de gaz n-ar fi fost exploatabilă industrial), riscul era strict pe umerii operatorului”, a punctat Diaconu.

În continuare, Gelu Diaconu a argumentat că nu toate statele au condiții similare în ceea ce privește explorarea și exploatarea hidrocarburilor. În acest context, economistul a subliniat că stabilirea taxării trebuie să țină cont de faptul că statul nu are resursele tehnologico-financiare ca să exploreze și exploateze de unul singur resursele naturale.

„Și atunci, tocmai plecând de la dimensiunea zăcământului, de la nivelul cheltuielilor necesare exploatării, de la distanța față de onshore (de mal), chestiunile trebuie particularizate. De cele mai multe ori, nu orice model practicat în Marea Britanie, în Norvegia, în alte state care exploatează resurse în spații offshore este adaptabil. În consecință, trebuie să fim rezonabili în stabilirea nivelului de taxare, tocmai pentru că statul nu se poate implica în exploatarea propriu-zisă, fiind lipsit de resursele financiare și de tehnologia necesară. Și atunci, tocmai luând în calcul riscul asumat și volumul enorm al investițiilor făcute în fază de explorare, sarcina fiscală trebuie să fie – în opinia mea – moderată, pentru că de fiecare dată cădem în exagerarea corectării unui eventual profit mare care se va realiza de către societatea care exploatează, uitând că acea societate plătește un întreg alt cortegiu de taxe statului român.

Așadar, fără a avea o evaluare exactă a impactului noii forme a Legii offshore, eu recomand ca dezbaterea în spațiul public să țină cont de cheltuielile enorme asumate de către companiile care explorează, riscul pe care și l-au asumat și efectul benefic al exploatării gazelor asupra economiei naționale. Ținând cont de celelalte elemente, nivelul taxării profiturilor – în opinia mea – este mai puțin important”, a afirmat Diaconu.

Solicitat să precizeze dacă situația nu este atât de alarmantă precum a fost prezentată până acum și dacă situația trebuie cântărită în funcție de raportul costuri-beneficii, Gelu Ștefan Diaconu a răspuns afirmativ.

„Exact. Noi ne-am trezit acum pe o comoară pe care se presupunea că am fi avut-o. N-o descoperise nimeni; o descoperă cel care își asumă cheltuieli enorme și există riscul ca acele cheltuieli să nu fie niciodată recuperate. Exploatările offshore sunt cele mai riscante operațiuni! Acum spunem că am găsit comoara, dar cât câștigăm noi din asta? Câștigăm prin simpla sursă care ne asigură o securitate energetică, câștigăm din efectele benefice în lanț multiplicatoare în economie, câștigăm din celelalte taxe în afara impozitului pe profit și va trebui să avem un nivel atractiv al redevențelor și particularizate la condițiile noastre. Noi fără să cunoaștem regimul fiscal din Botswana, spunem că cei din Botswana plătesc 40 la sută redevențe, dar fără să știm – de exemplu – că nu mai plătesc și alte taxe”, a arătat fostul șef de la ANAF.

În încheiere, l-am întrebat pe Gelu Diaconu ce ar prefera: adoptarea Legii offshore în această sesiune parlamentară extraordinară sau organizarea de ample și așezate dezbateri?

„În mod categoric, optez pentru varianta a doua: dezbateri așezate, cu calm, și cu prezentarea tuturor aspectelor care trebuie reglementate în favoarea statului român”, a conchis fostul președinte al CA de la Romgaz.

1 comentariu la “Mărturiile unui fost om din sistem. Gelu Diaconu arată marile capcane ale Legii offshore EXCLUSIV

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *