Skip to content
Politică

Master Planul de Transport, acceptat de CE. Care sunt cele două variante de implementare

Master Planul General de Transport – documentul strategic ce definește și prioritizează investițiile în infrastructura României, pe următorii 15 ani – a fost acceptat, în varianta finală, de către Comisia Europeană, dar cu două variante de implementare a proiectelor, informează Ministerul Transporturilor, potrivit realitatea.net.

Pe lângă mici modificări – autostrada de la Bacău la Pașcani, transformată în Drum expres, Inelul de autostradă a Capitalei făcut pe partea de nord, inițial ca „half-profile”, și extinderea la trei benzi pe sens a autostrăzii București-Pitești, documentul aduce o informație crucială care, practic, împarte strategia în două scenarii: unul optimist, în care până în 2020 s-ar putea face aproape toate marile autostrăzi și drumurile expres din plan, și altul pesimist în care, din cauza politicilor fiscale nedisciplinate și a lipsei de reforma, abia dacă se va reuși terminarea autostrăzii Sibiu-Pitești și a celor câteva autostrăzi deja incepute, informează realitatea.net.

Astfel, în varianta finală, după discuțiile cu oficialii europeni, implementarea proiectelor vine legată de un aspect crucial și împarte, practic, Master Planul în două mari scenarii:

– Un scenariu pesimist, în care România va face mai puține proiecte, bazându-se doar pe banii europeni și cofinanțările naționale;

– Un scenariu optimist în care România să facă mult mai multe proiecte, accesând împrumuturi externe care să completeze fondurile existente.

Conditia – cheie pentru acest ultim scenariu este ca oficialii Comisiei Europene să aprobe, în cazul României, o așa numită clauză de reformă structurală, adică derogare de deficit de 0,5% PIB/an timp de patru ani, începând cu 2017. De precizat că cele două scenarii, cu sau fără clauza de reformă structurală, afectează, în principal, componenta rutieră, componenta pe care se pune cel mai mare accent în Master Plan, cel puțin pe următorii cinci ani.

Conform descrierilor Comisiei Europene, pentru a fi pe deplin operațională din 2017, așa cum doresc oficialii români de la Transporturi, „clauza de reformă structurală” presupune reforme majore în sistem, care să aibă efecte bugetare pozitive directe pe termen lung și care trebuie puse în aplicare, pe deplin. Totul, însă, într-un cadru financiar bine stabilit și fără creșteri nesustenabile de deficit, precum cele preconizate odată cu adoptarea Noului Cod Fiscal și a măsurilor de tăiere a taxelor și crestere a salariilor.

În varianta optimistă, în care Comisia Europeană ar activa clauza de reformă structurală pentru România, începând cu anul 2017, țara noastră ar putea accesa împrumuturi externe de circa opt miliarde de euro, care să completeze fondurile europene și bugetare la dispoziție pentru infrastructura rutieră, până în 2020.

Astfel, prin mixul de fonduri europene, bugetare și împrumuturi externe, România ar urma să deruleze, în următorii cinci ani, 18 proiecte de infrastructură rutieră prin Fondul de Coeziune (FC) și alte 29 de proiecte rutiere pe Fondul de Dezvoltare Regională (FEDR).

In acest scenariu optimist, in care Romaniei i-ar fi aprobata clauza de reforma structurala si derogarea de 0,5% din PIB deficit anual, planul prevede realizarea urmatoarelor proiecte:

– Autostrazi: Sibiu – Pitesti, Comarnic – Brasov, Sibiu – Brasov, Tg Neamt – Pascani – Iasi, Nadaselu – Suplacu de Barcau (Bors si Oradea), Pitesti-Craiova si A0 (Inelul Bucurestiului) la nivel „half-profile”

– Drumuri Expres: Centura de Sud a Capitalei (4 benzi), Ploiesti-Buzau-Foscani-Bacau-Pascani, legatura A3 – Aeroportul Henri Coanda

– Finalizarea tuturor autostrazilor si drumurilor incepute in prezent, dar intarziate si neterminate la termen.

– Cinci drumuri Eurotrans/TransRegio, sapte variante de ocolire si drumul expres Constanta – Tulcea – Braila, la pachet cu podul peste Dunare.

În varianta pesimistă, scenariul in care clauza de reforma structurala nu va fi acceptata, Romania se va baza doar pe banii proprii si fondurile nerambursabile aferente perioadei 2014-2020. Asta va insemna un numar mai mic de proiecte ce vor fi implementate: 8 proiecte pe rutier pe FC si 25 pe FEDR.

Mai exact, in ce priveste autostrazile, in urmatorii cinci ani ar urma sa fie finalizat ce s-a inceput in trecut si nu s-a terminat inca (Lugoj-Deva, Sebes – Turda, C. Turzii – Targu Mures) si se va face doar autostrada Sibiu – Pitesti ca proiect nou.La asta se mai adauga si drumul expres Ploiesti-Buzau-Bacau si centura sud a Capitalei. Chiar si asa, doar pentru aceste proiecte, previziunile din Master Plan indica un deficit de circa 700 de milioane de euro ce trebuie acoperit.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *