Șeful comisiei din partea României pe cazul Bîstroe, secretarul de stat din Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu, a declarat la „Puterea Știrilor” că măsurătorile vor începe pe 15 martie și vor dura aproximativ 10 zile, în funcție de condițiile de navigație și de securitate. Între timp, Ucraina s-a angajat să înceteze dragajul pe Bîstroe și Chilia. De asemenea, potrivit secretarului de stat, părțile implicate – România, Comisia Europeană și Ucraina – au convenit să prioritizeze investițiile de consolidare a canalului Sulina, astfel încât să poată prelua tot traficul generat de porturile maritime.
„Vestea bună este că se încetează orice fel de dragaj și pe Chilia și pe Bîstroe, că nu este vorba numai de Bîstroe. Am convenit toate cele trei părți implicate, Comisia Europeană, România și Ucraina, că trebuie prioritizate investițiile de a consolida canalul Sulina astfel încât să preia, sperăm noi, tot traficul care este generat de porturile maritime, fie că sunt ucrainene, fie că sunt românești sau porturile din Republica Moldova.
Discuția a durat aproximativ trei ore. Concluziile sunt foarte importante, pentru că ele dau mersul în continuare vizavi de partea de măsurători. Urmează să primim avizul și acceptul Ministerului Apărării din Ucraina pentru că știți că este stare de conflict acolo și Ministerul Apărării coordonează toate activitățile. Dacă vom primi acel aviz condiționat de anumite specificații sau termene, le vom aplica în așa fel încât, începând cu data de 15 martie, să intrăm inclusiv cu navele noastre la măsurători, bineînțeles asistați de partea ucraineană”, a declarat Ionel Scrioșteanu la „Puterea Știrilor”.
Întrebat de ce măsurătorile încep abia la 15 martie, secretarul de stat a precizat că termenul a fost convenit împreună cu partea ucraineană din motive de securitate.
„A fost un termen pe care l-am convenit încă de vineri, am avut o întâlnire bilaterală româno-ucraineană ca să avem timp să pregătim, pentru că fiind zonă de conflict, cel puțin pe zona de Bîstroe, au fost câteva incidente cu câteva mine care au afectat câteva ambarcațiuni civile.
Vor fi și reprezentanți ai Ucrainei acolo unde vor dori să participe, noi avem 3 nave disponibile, am comunicat un plan de acțiune pe care l-am pus noi la punct în ultima perioadă, așteptăm să vedem acel aviz de la Ministerul Apărării. Apoi măsurătorile vor dura aproximativ 10 zile, depinde foarte mult de condițiile de navigație și, v-am spus, de condițiile de securitate. Nu vrem să punem în pericol nici navele, echipamentele noastre, nici personalul pe care îl trimitem acolo de partea ucraineană”, a mai spus Scrioșteanu.
Potrivit secretarului de stat, cel mai important este dezvoltarea canalului Sulina, „care este cea mai bună și, credem noi, singura soluție pentru tot ceea ce înseamnă Dunăre-Marea Neagră”.
„În următoarea perioadă vom avea investiții inclusiv pe fonduri europene în canalul Sulina, eu sper că, până în toamnă, să fie peste 50-60 % din capacitatea canalului Sulina. Sunt investiții în creșterea siguranței canalului, investiții în semnalizare, în așa fel încât să fie o semnalizare foarte performantă care să permită și circularea pe timp de noapte, vizăm angajarea suplimentară de piloți să piloteze navele care circulă pe canalul Sulina. Sunt mai multe soluții, inclusiv pe management pe care urmează să le luăm până în toamnă în așa fel încât, v-am spus, noi sperăm să creștem capacitatea cu cel puțin 50-60%”, a mai spus secretarul de stat în Ministerului Transporturilor, Ionel Scrioșteanu.
Potrivit acestuia, „fiecare navă care tranzitează canalul Sulina este pilotată de piloți români exclusiv, nu are nimeni voie să conducă vreo navă pe canalul Sulina fără să fie angajată la AFDJ Galați”.
„România este obligată prin adminstrarea canalului Sulina să păstreze adâncirile necesare permanent, adică avem intervenții de dragaj acolo unde este necesar. Am avut săptămâna trecută în bara Sulina intervenție de dragaj pe ceea ce înseamnă ieșirea spre Marea Neagră în zona maritimă. Avem întreținerea sistemelor de semnalizare, avem piloții pe care îi punem la dispoziție pentru că fiecare navă care tranzitează canalul Sulina este pilotată de piloți români exclusiv, nu are nimeni voie să conducă vreo navă pe canalul Sulina fără să fie angajată la AFDJ Galați și toate elementele de siguranță care sunt prevăzute de convențiile internaționale”, a conchis secretarul de stat.
Ucraina și-a asumat să înceteze orice tip de dragaj pe canalul Bîstroe al Dunării, potrivit Ministerului Transporturilor și Infrastructurii din România, după întâlnirea cu delegația guvernamentală de la București și cea a Comisiei Europene care a avut loc la Ismail. AFDJ Galați ar urma să înceapă măsurătorile pe brațul Chilia și pe canalul Bîstroe începând cu 15 martie. Comisia Europeană a subliniat că prioritatea zero pentru a facilita transportul de mărfuri din Ucraina este creșterea capacității canalului Sulina.
Scandalul privind dragarea canalului Bîstroe care leagă brațul Chilia al Dunării de Marea Neagră prin teritoriul Ucrainei a început după ce instituțiile române de frontieră au observat la începutul acestui an acțiuni de dragare ale ucrainenilor pe un canal interior al Ucrainei, operațiuni în urma cărora mâlul dragat ar fi fost deversat pe brațul Chilia, care constituie frontiera dintre România și Ucraina. Activitățile sunt descrise într-un raport transmis autorităților române. Același raport preciza că nu existau notificări oficiale din partea Ucrainei privind vreun proiect de lucrări pe canalul Bîstroe și, prin urmare, nu se poate evalua nici impactul asupra mediului.
Ministerul Infrastructurii din Ucraina afirmă, luna trecută, într-o postare pe Twitter, că adâncimea de navigare pe Canalul Bâstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 metri, pentru prima oară de la declararea independenței țării.
MAE de la București s-a împotrivit acțiunii, precizând că nu primise nicio informare de la vreo autoritate română că se fac lucrări de adâncire a canalului.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
