Directorul general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), Elena Mateescu, a afirmat, joi, că temperaturile vor scădea de la 34 de grade la 15 grade în regiunile intracarpatice. Totodată, ea a arătat că cele mai mari cantităţi de precipitaţii, de peste 60 de litri pe metru pătrat, sunt aşteptate în Oltenia, Muntenia, Carpaţii Meridionali şi de Curbură. ANM va emite, vineri, o alertă meteorologică generală, la început pentru partea de vest, nord-vest a ţării, fiind aşteptate manifestări de instabilitate atmosferică. Directorul general al Administraţiei Naţionale Apele Române, Sorin Lucaci, a afirmat că, joi, la intrarea în ţară, Dunărea are un debit de 6.800 de metri cubi pe secundă, iar vârful viiturii va fi atins în 2-3 octombrie, când se va înregistra un debit de 7.500 de metri cubi pe secundă. Lucaci a adăugat că acest debit al Dunării, cumulat cu ploile anunţate în zilele următoare, ar ajunge la 9.500 de metri cubi pe secundă, care poate fi gestionat. El a explicat că problemele pot apărea în cazul în care se va înregistra un debit peste 13.500 de metri cubi. Secretarul de stat Raed Arafat a declarat, joi, că s-a luat decizia încă de ieri de mobilizare a unor forţe suplimentare către judeţele cu risc, şi anume Dolj, Giurgiu, Mehedinţi, Olt şi Teleorman, el precizând că a cerut autorităţilor locale să ia măsuri pentru informarea populaţiei cu privire la riscurile potenţiale şi pentru o eventuală evacuare.
”Dacă astăzi, mâine – vineri şi sâmbătă contăm pe o vreme deosebit de caldă, vineri vom înregistra cea mai călduroasă zi din această săptămână, 33-34 de grade Celsius în sudul extrem (…), chiar şi sâmbătă, 26-33 de grade în sudul ţării, situaţia se va schimba începând de duminică, când de la 34 de grade, practic o prăbuşire a regimului de temperaturi, la cel mult 15 în regiunile intracarpatice, posibil doar 22 în partea de sud-est a ţării”, a arătat Mateescu, joi, într-o conferinţă de presă susţinută la finalul şedinţei operative convocate de premierul Marcel Ciolacu pentru stabilirea măsurilor de protecţie a populaţiei, în contextul avertizarilor meteorologice.
Ea a explicat că această modificare a temperaturilor înseamnă fenomene meteo extreme.
”Ce înseamnă acest lucru? O spunem de fiecare dată, un schimb de masă de aer foarte rece pe un fond preexistent de masă de aer foarte cald înseamnă fenomene meteorologice extreme care impun o atenţie deosebită în intervalul următor”, a declarat Mateescu.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
