Skip to content
Coronavirus

Medicamentele folosite pentru tratarea Covid-19: Ce tratamente funcționează, care fac mai mult rău decât bine și când ne putem aștepta la un vaccin

fool.com
" "

Bulversat complet de pandemie, mapamondul nu are încă un leac pentru Covid-19, sau cel puțin nu are unul aprobat în unanimitate de lumea științifică. Până la apariția unui vaccin, pe care cercetătorii de la Universitatea din Oxford ni-l promit în septembrie, medicii infecționiști au încercat, pe rând, mai multe medicamente pentru ameliorarea simptomelor induse de Covid-19, în general antivirale și antibiotice: hidroxiclorochina, azitromicina, claritomicina, tucilizumab, remdesivirul sau favipiravirul. În privința vaccinului, o formulă a acestuia este în acest în moment în testare pe subiecți umani.

Cursa mondială pentru cura anti-Covid

Majoritatea persoanelor care suferă de COVID-19 prezintă simptome ușoare, dar boala poate cauza complicații severe și, în unele cazuri, dacă pacientul suferă de alte boli grave, decesul. Cele mai multe dintre metodele de tratare a virusului, se pot împărți în două categorii: tratarea simptomelor respiratorii și creșterea antivirală, adică împiedicarea virusului de a se mai multiplica în corpul uman.

" "
" "

În acest moment, există cel puțin 25 de companii în toată lumea care încearcă să găsească cea mai bună combinație de medicamente pentru tratarea simptomelor Covid-19, după cum se poate vedea mai jos:

Schema de tratament aprobată în România

În România există, de asemenea, o schemă de tratament pentru Covid-19, aprobată printr-un ordin al ministrului Sănătăţii. Medicamentele propuse în acest protocol se bazează ”pe experienţa pandemiei de SARS din 2003, MERS 2012 şi pe datele acumulate până acum din epidemia SARS-Cov-2”.

Astfel, cazurile uşoare se pot externa rapid sau chiar îngriji la domiciliu, cu următoarele recomandări: minim 14 zile de izolare cu monitorizarea stării de sănătate (direct sau telefonic) şi cu precauţii luate – cameră individuală, purtarea măştii, mănâncă singur, igiena mâinilor, nu iese din casă, se arată în documentul publicat în Monitorul Oficial.

Pentru cazurile ușoare, se recomadă Paracetamol, Lopinavir sau Ritonavir, iar pentru cele severe, Remdesivir. De remarcat că tratamentul cu Hidroxiclorochină este privit cu rezerve de specialiștii români, care atenționează în privința efectelor adverse ale acestui medicament. 

Hidroxiclorochina, tratamentul promovat de Trump

Președintele american Donald Trump a promovat puternic Hidroxiclorochina, un medicament anti-malarie folosit și în România, drept remediul ideal pentru Covid-19. Mai mult decât atât, atunci când a fost criticat pentru faptul că face astfel de recomandări, deși specialiștii se arătau rezervați în privința medicamentului, Trump a spus că ar lua Hidroxiclorochină chiar dacă nu există dovezi că aceasta ar fi eficientă.

„Hidroxiclorochina şi Azitromicina luate împreună, au şansa reală de a produce o mare schimbare în istoria medicinei. FDA a reuşit să mute munţii din loc. Mulţumesc! Să le punem în uz imediat. Oamenii mor, să ne mişcăm repede. Dumnezeu să vă binecunvânteze!”, a scris Donald Trump pe Twitter.

Comisia Europeană a transmis, de altfel, că nu există dovezi în privința eficienței Hidroxiclorochinei, dar președintele american nu și-a schimbat opinia. Eficienţa hidroxiclorochinei în tratamentul pentru pacienţii cu Covid-19 nu a fost dovedită până acum”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, bazându-se pe opinia Agenţiei Europene pentru Medicamente.

Mai mult, un studiu realizat și publicat chiar în SUA arată că Hidroxiclorochina NU are efecte benefice asupra pacienților infectați cu coronavirus. Procentul pacienților tratați cu hidroxiclorochină care au avut nevoie de ventilare mecanică este identic cu cel al pacienților netratați, arată studiul. Mai mult: pacienții tratați cu hidroxiclorochină au avut rate de deces mai mari.

Cercetarea s-a făcut pe un număr de 368 de pacienţi. 97 dintre aceştia au luat hidroxiclorochină, iar rata mortalităţii în cazul acestora a fost de 27,8%. Pentru restul de 158 de pacienţi, cărora nu li s-a administrat acest tratament, s-a înregistrat o mortalitate de 11,4%.

„S-a înregistrat o rată mai crescută a mortalităţii în cazul pacienţilor trataţi cu hidroxiclorochină. Acest lucru ne arată cât de important este să aşteptăm rezultatele studiilor clinice pe termen lung, înainte de distribuţia, pe scară largă, a unor astfel de medicamente”, se arată în studiu.

De altfel, Spitalul Universitar din Nisa, Franța, a încetat să mai folosească Hidroxiclorochină după ce a fost dovedit că substanţa reprezintă un „risc major” pentru inimă. Un comunicat transmis de spital arată că aici au fost aplicate 4 tratamente experimentale, unul dintre ele incluzând hidroxiclorochina. Prin testări este verificată eficienţa şi sunt observate efectele secundare, chiar un atac cardiat. Iar dacă Hidroxiclorochina este asociată cu antibioticul azitromicină, cu care este recomandată în tratamentul Covid-19, riscul creşte.

Remdesivirul dă primele rezultate pozitive

Celălalt medicament folosit pe scară largă în tratarea Covid-19, Remdesivir, un antiviral dezvoltat pentru a combate Ebola, a dat, în general, rezultate bune.

Informațiile despre primele rezultate ale testelor au fost publicate în premieră de Stat News, (publicație specializată în domeniul medicinei) care arată că tratamentul a fost aplicat de principalul spital din Chicago.

Spitalul universitar din Chicago a recrutat 125 de pacienți infectați cu Covid-19 în cadrul fazei trei a studiului clinic derulat de compania care a dezvoltat remdesivir. Din cei 125 de pacienți, 113 erau într-o fază severă. Toți pacienții au primit zilnic doze de remdesivir. Cei mai mulți s-au vindecat, potrivit Stat News, care transmite că firma a refuzat să facă precizări suplimentare în absența rezultatelor finale ale studiului.

Primul stat care a anunțat deja că va aproba la nivel național tratamentul cu Remdesivir  este Japonia, anunțul fiind făcut chiar de către premierul Shinzo Abe.

Potrivit unui studiu publicat de New England Journal of Medicine, tratamentul cu Remdesivir s-a dovedit eficient la aproape 70% din 53 de pacienţi cu simptome severe, cauzând însă efecte secundare grave, cum ar fi deteriorarea funcţie renale, la un sfert dintre ei.

Tratamentul cu Remdesivir a fost început și în România. Agenția Națională a Medicamentului a anunțat că a primit de la producător, într-o fază inițială, 30 de doze, urmând să primească mai multe dacă remediul se va dovedi eficient.

”Pentru Remdesivir, ANMDMR a iniţiat, alături de alte câteva state europene, procedura de solicitare a avizului pentru utilizare compasională (tratament de ultimă instanţă) la nivelul Comitetului pentru Medicamente de Uz Uman la EMA (Eurpean Medicines Agency), conform procedurilor legislative în vigoare, având în vedere faptul că este un medicament neautorizat de punere pe piaţă şi aflat în etapa de studii clinice. După obţinerea avizului pozitiv al Comitetului pentru Medicamente de Uz Uman al EMA cu privire la condiţiile de utilizare ale Remdesivir şi după depunerea cererii la nivel naţional, într-un timp foarte scurt, acest medicament a fost autorizat pentru furnizarea ca tratament de ultimă instanţă. Într-o primă etapă, compania va pune la dispoziţie un număr de 30 de doze de tratament, cu posibilitatea de suplimentare, în funcţie de capacitatea de producţie a acesteia. România şi-a manifestat interesul pentru creşterea numărului de doze şi a numărului de centre de tratament”, a transmis ANMDMR.

Anticorpi din plasma pacienților videcați

Tratamentul cu plasma recoltată de la pacienții vindecați, care teoretic au dezvoltat anticorpi devine din ce în ce mai popular, inclusiv în România. Ministrul Sînătății, Nelu Tătaru, a semnat deja ordinul de ministru prin care se stabilieşte protocolul de recoltare de plasmă umană de la pacienţii vindecaţi de COVID-19, urmând să avem trei centre de recoltare, la București, Iași și Timișoara.

Pentru plasmafereză trebuie două protocoale, trebuie protocol de recoltare, pentru care deja este stabilit la INHT şi dăm Ordin de Ministru, iar pentru tratament încă este la nivel de studiu şi o să trebuiască să obţinem un aviz de la Comisia de ATI, Comisia de patologie şi Comisia de Boli Infecţioase, că se va face sub formă de studiu, nefiind în ţara noastră până acum acest tip de tratament”, a spus Nelu Tătaru.

În ciuda entuziasmului cu care a fost adoptat acest tratament de mai multe țări, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a avertizat că nu există dovezi concrete că plasmafereza funcționează.  ”Aceste teste pentru anticorpi vor putea măsura acel nivel de prezenţă serologică, acel nivel de anticorpi, dar asta nu înseamnă că cineva cu anticorpi este imun”, a declarat dr. Maria Van Kerkhove, director la OMS pentru boli emergente şi zoonoză.

Când vom avea vaccinul?

Primele teste clinice pe voluntari au început deja, dar până la definitivarea unui vaccin eficient și sigur va mai dura cel puțin un an, a avertizat Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA).

Cu toate acestea, cercetătorii de la Universitatea din Oxford sunt mai optimiști și declară că, la începutul toamnei, vor fi gata milioane de doze de vaccin. Oamenii de știință au utilizat tehnologia deja testată cu succes în trecut pe alte coronavirusuri, urmărind producerea de anticorpi și acoperirea imună la nivel mondial, începând din luna septembrie.

Încurajator este faptul că primul voluntar din Marea Britanie care a primit o doză de vaccin experimental spune că se simte bine, deși pe anumite site-uri apăruse informația că ar fi murit. „Nimic nu se compară cu senzaţia când te trezeşti şi citeşti un articol fake care anunţă că ai murit… Mă simt bine, oameni buni”, a scris ea pe Twitter, postând și o fotografie ”lămuritoare”.

Dr. Elisa Granato este microbiolog și unul dintre cei doi voluntari care ia parte la experiment.

Elveția, de asemenea, are în teste un vaccin anti-Covid, pe care ar vrea să-l folosească pentru a-și imuniza populația.

Cercetătorii elveţiani au folosit secvenţa genetică a virusului SARS-CoV-2, pe care experţii din China au publicat-o în luna ianuarie, pentru a izola anumite proteine ce permit virusului să se ataşeze de celulele umane. Apoi, au folosit acea secvenţă genetică pentru a construi un tip de virus „fals”, care nu îi îmbolnăveşte pe oameni, dar care declanşează o reacţie imunitară ce îi permite organismului uman să se apere de adevăratul virus (SARS-CoV-2).

 

 

 

 

 

 

" "

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *