Pachetul de măsuri pentru echilibrarea deficitului bugetar anunțat ieri de Guvern, după ce a fost prezentat anterior în premieră de Profit.ro, este unul privit drept „copleșitor” de către economiști și antrepenori.
Piețele financiare, Comisia Europeană și agențiile de rating așteptau de la Guvern un pachet solid, mai ales pe creșterea veniturilor, adică majorări de taxe, iar măsurile prezentate asigură investitorilor siguranța că România a operat corecții suficient de tari pentru stabilizarea finanțelor. Pe termen scurt, obiectivul privind finanțele țării va fi atins, însă impactul asupra unei economii românești slăbite, despre care premierul a afirmat că ar fi deja în ușoară scădere, nu trebuie neglijat.
Presiunea foarte mare din ultimele luni pentru creșterea taxelor a venit parțial dintr-o evaluare a instituțiilor străine privind fiscalitatea mai scăzută din România, dar și dintr-o lipsă mare de încredere în eventualele promisiuni ale autorităților române privind tăierile de cheltuieli.
Cum nimeni nu mai avea încredere în anunțuri de tăiere de cheltuieli, opțiunile României pentru stabilizarea finanțelor s-au îngustat tot mai mult până Guvernul a trebuit să dea piețelor financiare ceea ce și-au dorit, creșteri de taxe, dar în special majorarea TVA, inclusiv a cotei generale, considerată esențială.
Comisia Europeană a avut o implicare majoră în întocmirea acestui pachet de măsuri (potrivit surselor Profit.ro un ministru s-a întors de la Bruxelles cu această listă de măsuri), astfel că evaluarea la care ar urma să fie supus în procedura de deficit excesiv în care se află România ar trebui să fie una pozitivă.
De asemenea, România are programată pe 15 august prima evaluare din partea unei agenții de rating, Fitch, riscul fiind major pentru retrogradarea calificativului de țară de pe ultima treaptă recomandată investitorilor, în categoria junk. Moody’s și S&P vor urma în septembrie și octombrie. România are perspective negative din partea celor trei agenții, dar pachetul de măsuri anunțat ar trebui să ofere agențiilor de rating siguranța că finanțele statului se stabilizează.
Primele reacții la pachetul de măsuri au fost pozitive pe piețele financiare, atât pentru leu, cât și pentru dobânzile statului, mai puțin, însă, pentru piața de capital. Multe companii vor fi afectate de creșterea taxelor sau de impactul economic al acestor măsuri, însă pe termen mediu și lung, corectarea dezechilibrelor din finanțele publice ar putea duce la o creștere mai sănătoasă.
Deocamdată, antreprenorii se arată puternic îngrijorați în mesajele transmise Profit.ro
Cea mai mare organizație patronală din România, Concordia, își exprimă profunda îngrijorare și nemulțumire față de pachetul de măsuri fiscale.
„Deși înțelegem imperativul echilibrării bugetare și urgența gestionării deficitului record, constatăm cu dezamăgire că din nou mediul privat și cetățenii vor purta povara principală a acestor măsuri.
O supraimpozitare agresivă a sectorului privat
Pachetul anunțat reprezintă o nouă lovitură pentru mediul de afaceri prin măsuri care se cumulează și se amplifică reciproc:
• Creșterea dramatică a TVA-ului – de la 19% la 21% pentru cota standard și de la 9% la 11% pentru alimente și medicamente – va lovi direct în puterea de cumpărare a românilor și va crește substanțial costurile operaționale pentru toate companiile. De asemenea, vom asista la noi pusee inflanționiste, în condițiile în care România are deja cea mai ridicată rată a inflației din UE.
• Măsura prin care sectorul HoReCa trece de la 9%, la 11% TVA va afecta foarte multe afaceri din această industrie, deja fragilizată.
• Majorarea impozitului pe dividende de la 10%, la 16% – o creștere cu 60% într-o singură măsură – reprezintă o supraimpozitare nejustificată a investitorilor și antreprenorilor care au contribuit la dezvoltarea economiei românești. În doar trei ani, acest impozit s-a dublat, de la 8% la 16%, descurajând investițiile și dezvoltarea mediului antreprenorial.
• Creșterea accizelor cu 10% pentru combustibil, alcool și țigări. În cazul carburanților, această creștere va afecta direct costurile de transport și operaționale ale tuturor companiilor, reducând competitivitatea economiei românești, într-o perioadă foarte dificilă pentru economiile statelor europene. Creșterea cumulată de 15% a accizei la bere, în 2025, este cea mai agresivă de până acum și se produce cu ignorarea unui calendar predictibil de creștere graduală a accizei la bere pentru 2025 și 2026, aprobat nu mai departe de luna octombrie a anului trecut. Acest lucru va pune o presiune semnificativă pe un sector al berii cu o contribuție anuală la PIB de 3 miliarde de euro.
Creșterea accizelor se estimează că va genera venituri bugetare de 1,5 miliarde lei în 2025 și aproape 5 miliarde lei în 2026, acestea fiind de fapt costuri care se vor răsfrânge asupra întregii economii prin creșterea prețurilor la transport și distribuție.
• Suprataxarea profiturilor băncilor se va transfera inevitabil în costuri pentru întreaga economie, afectând accesul companiilor la finanțare și majorând costurile creditelor pentru toate sectoarele economice, inclusiv pentru populație.
Toate aceste măsuri se vor transfera în prețuri, afectând consumatorii și reducând puterea de cumpărare, ceea ce va duce la o contracție economică și la reducerea bazei fiscale pe termen mediu.
În același timp, Guvernul nu a luat în considerare taxarea coletelor non-UE scutite de taxe vamale, măsură prin care ar fi putut adresa o problemă reală de concurență neloială, preferând să taxeze suplimentar companiile românești. Acestea vor fi acum și mai vulnerabile în fața giganților asiatici.
În plus, atragem atenția asupra faptului că pachetul de măsuri a fost conceput și anunțat fără o consultare prealabilă cu mediul de afaceri. Partenerii sociali nu au fost implicați în elaborarea acestor măsuri, deși efectele lor se vor răsfrânge direct asupra a mii de companii și sutelor de mii de locuri de muncă.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
