PE SCURT:
- Cancelarul german Friedrich Merz se confruntă cu presiuni tot mai mari în propriul partid, în contextul în care ascensiunea AfD la alegerile regionale din septembrie alimentează o posibilă schimbare a conducerii guvernului.
- În Danemarca, autoritățile introduc măsuri stricte pentru a combate copiatul la examene folosind inteligența artificială.
- Islanda se pregătește pentru referendumul privind continuarea negocierilor de aderarea la UE și solicită Bruxelles-ului să nu intervină în dezbaterea internă.
- În Polonia, seceta severă și nivelul scăzut al râurilor au obligat compania națională să reducă producția unor centrale pe cărbune, evidențiind vulnerabilitatea infrastructurii energetice.
BERLIN
Cancelarul german Friedrich Merz nu pare să creadă că postul său va fi în pericol la întoarcerea din vacanța de vară. Este posibil ca acesta să subestimeze presiunea care se acumulează în cadrul propriului său partid, scrie POLITICO.
În perspectiva alegerilor regionale cruciale din septembrie — în cadrul cărora partidul de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) are șanse reale să preia puterea într-un land german pentru prima dată — se discută din ce în ce mai deschis despre o schimbare a cancelarului, în toamnă.
Criticile publice au venit în principal din partea celor care au fost îndepărtați din guvern în urma remanierii. Însă, în culise, un număr tot mai mare de politicieni din Uniunea Creștin-Democrată (CDU) de centru-dreapta a lui Merz discută despre ceea ce, după standardele germane, ar fi un scenariu remarcabil: înlocuirea liderului după mai puțin de un an de mandat.
Cea mai mare economie a Europei a fost mult timp una dintre cele mai stabile democrații ale continentului, fără a avea o istorie de schimbări frecvente de lideri, precum Italia postbelică sau Marea Britanie post-Brexit. Însă, succesul preconizat al partidului AfD, în cadrul alegerilor la care CDU se așteaptă să piardă teren, răstoarnă politica convențională a țării.
COPENHAGA
Adolescenții danezi vor trebui să-și susțină oral lucrările scrise pentru a împiedica copiatul cu ajutorul inteligenței artificiale, a anunțat guvernul, conform The Guardian.
Elevii cu vârste cuprinse între 16 și 19 ani din învățământul secundar superior (cunoscut în Danemarca sub denumirea de „gymnasiet”) vor fi, de asemenea, încurajați să-și realizeze lucrările scrise la școală, în condiții controlate, inclusiv prin monitorizarea ecranelor computerelor, și nu acasă.
Măsurile, anunțate joi, în contextul în care elevii se pregătesc să se întoarcă la școală săptămâna viitoare după vacanța de vară, vor intra în vigoare imediat, după ce Magnus Heunicke, ministrul Educației, a solicitat luarea unor măsuri urgente.
„Din păcate, avem o problemă cu fraudarea prin IA în licee”, a declarat acesta. „Este nevoie de acțiune acum.”
IA a reprezentat o provocare din ce în ce mai mare pentru procesul de predare și pentru examene, a declarat Ministerul Educației. Se speră că noile măsuri vor contribui la stabilirea unor standarde mai clare privind situațiile în care elevilor nu li se permite să utilizeze această tehnologie.
REYKJAVIK
Autoritățile islandeze au solicitat Comisiei Europene să nu intervină în cadrul viitorului referendum din țară privind continuarea negocierilor cu UE, au declarat doi oficiali ai Uniunii pentru Euractiv.
Pe 29 august, islandezii se vor prezenta la urne pentru a decide dacă țara lor ar trebui să-și continue negocierile, aflate de mult timp în impas, privind o eventuală aderare la UE.
Deși guvernul islandez militează pentru un vot favorabil, acesta pare să considere că este în interesul cauzei ca Bruxelles-ul să păstreze distanța.
Atât prim-ministrul Kristrún Frostadóttir, cât și ministrul de Externe, Þorgerður Katrín Gunnarsdóttir, au afirmat că această chestiune trebuie decisă exclusiv de islandezi.
„Dacă oamenii se așteaptă ca UE să le ofere răspunsuri la întrebări, nu cred că este nerezonabil ca UE să răspundă la aceste întrebări”, a declarat Frostadóttir în Parlamentul islandez în luna iunie.
În același timp, prim-ministrul a subliniat că nu va fi tolerată nicio ingerință din exterior.
VARȘOVIA
Polonia a fost îndemnată să-și intensifice eforturile în domeniul energiei curate, după ce seceta din Europa a provocat ravagii în industria sa a cărbunelui.
Pe 4 august, la începutul acestei săptămâni, gigantul energetic Enea a fost nevoit să reducă producția la centralele electrice pe cărbune din Kozienice și Połaniec, după ce nivelurile extrem de scăzute ale apei din râul Vistula au limitat aprovizionarea cu apă de răcire, relatează Euronews.
Se estimează că această măsură a redus cu 1,3 GW capacitatea sistemului energetic al Poloniei, suficient pentru a alimenta cu energie electrică peste un milion de gospodării medii. Aceasta reprezintă aproximativ 2% din capacitatea energetică actuală a țării.
Debitul râului în apropierea centralei electrice de la Kozienice a scăzut la doar 135 de metri cubi pe secundă pe 5 august, reflectând condițiile severe de secetă. Sistemul de răcire al centralei prelevează aproximativ 80–100 m³/s de apă din râu – mai mult de jumătate din debitul rămas în astfel de condiții.
În ciuda dovezilor tot mai numeroase că centrala ucide milioane de pești, inclusiv din șase specii protejate, Enea continuă cu planurile de a construi o centrală electrică pe gaz de aproape 1,3 GW la amplasamentul din Kozienice. Experții avertizează că o astfel de măsură va spori presiunea asupra ecosistemului râului Vistula prin cererea continuă ridicată de apă de răcire.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
