Reforma fiscală este una cheie a planului fiscal pe șapte ani pentru reducerea deficitului bugetar, astfel că este important ca România să acționeze decisiv și rapid pentru implementarea acesteia, așa cum prevede angajamentul asumat, este mesajul Comisiei Europene (CE), transmis prin intermediul Profit.ro.
De ce este important: Politicienii au amânat în mod repetat implementarea reformei fiscale până la alegerile din luna mai, de teama impactului pe care aceste măsuri nepopulare l-ar avea. Principalii lideri politici din prezent au încercat să treacă în plan secund creșterile de taxe pe care le presupune reforma fiscală, lăsând impresia că acestea sau o mare parte pot fi evitate prin tăieri de cheltuieli. Mesajul acestora a început să se schimbe abia în ultimele zile, deși ar fi trebuit să fie clar de la început.
Mâine, CE face publice evaluările în ce privește progresele înregistrate de statele membre pentru reducerea deficitelor bugetare. În cazul României, care nu a trimis raportul de progres până la termenul de 30 aprilie, așteptările sunt ca CE să aibă o evaluare critică și să solicite respectarea angajamentelor asumate. Există și riscuri semnificative pentru declanșarea unei proceduri de suspendare de fonduri UE, așa cum a avertizat Profit.ro.
Profit.ro a scris anterior, pe baza prognozei de primăvară a CE și a țintei de deficit din acest an, că Guvernul va avea nevoie de o ajustare suplimentară de 30 de miliarde de lei pentru a atinge ținta de deficit de 7% din PIB în acest an.
Comisia Europeană a estimat recent (în Prognoza de primăvară) că deficitul bugetar al României, pe baza măsurilor adoptate deja până la acel moment, se va situa la 8,6% în acest an, în lipsa unor măsuri de corecție. Anul trecut, deficitul bugetar s-a situat la 9,3% din PIB pe standard ESA (la nivel UE) și la 8,65% din PIB pe standard cash (intern).
Planul fiscal pe șapte ani încheiat de România cu CE prevede un angajament clar că Guvernul trebuie să adopte o reformă fiscală cu un impact de creștere a veniturilor de 1,3% din PIB (cca 25 miliarde lei) anul acesta și cu impact pentru 2026 de 1,7% din PIB (aplicare pentru an întreg). Reforma fiscală este jalon în PNRR, dar este parte și din planul fiscal pe șapte ani, care trasează calendarul și măsuri pentru reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB.
Aceste măsuri fiscale ar fi trebuit să fie în vigoare de la 1 aprilie, potrivit planului, dar Guvernul a amânat, în context electoral, luarea unor decizii nepopulare. Zilele acestea, un grup format din specialiști ai PSD, PNL, USR și UDMR discută măsuri de reducere de cheltuieli, creșteri de taxe, comasări de instituții și tăieri de investiții, astfel încât un viitor guvern să poată echilibra bugetul.
„Deficitul bugetar general al României a ajuns la 9,3% din PIB în 2024. Acest deficit, mai mare decât se estima, reflectă o creștere foarte rapidă a cheltuielilor publice, în principal datorită creșterilor mari ale salariilor din sectorul public, ale cheltuielilor cu bunuri și servicii și ale transferurilor sociale, printre care și pensiile.
În 2025 și 2026, se preconizează că deficitul va rămâne în jurul valorii de 8,5% din PIB. Este important de menționat că previziunile nu includ impactul reformei fiscale prevăzute în planul fiscal al României.
Această reformă, dacă este elaborată corespunzător și implementată la timp, ar putea reduce semnificativ deficitul public în raport cu Prognoza de primăvară”, a transmis acum Comisia Europeană răspunzând întrebărilor Profit.ro.
România se află în prezent într-o procedură de deficit excesiv și face obiectul unei recomandări a Consiliului în temeiul articolului 126 alineatul (7). Comisia este în curs de analiză a măsurilor luate de România ca răspuns la această recomandare și, ținând cont de Prognoza de primăvară, își va finaliza evaluarea ca parte a pachetului de primăvară, adică până la începutul lunii iunie.
Potrivit Comisiei, România are o strategie credibilă pentru abordarea dezechilibrelor sale macroeconomice, în special a deficitului bugetar, în planul fiscal pe 7 ani convenit la finalul anului trecut. România trebuie să adopte rapid reforma fiscală.
„Acum este important să ne concentrăm pe implementarea completă și la timp a reformelor, bazându-ne pe cele prezentate în planul fiscal al României, care a primit aprobarea Consiliului în ianuarie. Aceasta ar reprezenta un pas semnificativ către restabilirea disciplinei fiscale și atenuarea preocupărilor pieței.
Deosebit de importantă este reforma fiscală, a cărei adoptare a fost programată prin planul fiscal pentru începutul acestui an. Dacă este elaborată în mod corespunzător și executată în timp util, are potențialul de a reduce substanțial deficitul bugetar în raport cu prognoza noastră de primăvară.
Combinată cu un control riguros al execuției bugetare, aceasta ar diminua semnificativ vulnerabilitățile macroeconomice și financiare. Prin urmare, este important ca România să acționeze decisiv și rapid în ceea ce privește reforma fiscală„, arată Comisia către Profit.ro.
Potrivit Comisiei, reforma fiscală rămâne esențială pentru corectarea dezechilibrului bugetar al României, dar, având în vedere amploarea derapajului bugetar, CE este în contact cu autoritățile române „a se asigura că sunt luate măsuri suplimentare de consolidare fiscală, în funcție de cum este necesar”.
„Reforma fiscală rămâne un element central al acestei strategii (din planul fiscal, n.r.) și a fost programată pentru începutul acestui an. Dacă este bine concepută și implementată fără întârziere, aceasta are potențialul de a reduce semnificativ deficitul bugetar și de a aborda vulnerabilitățile macroeconomice și financiare pe termen scurt.
Este nevoie acum de acțiune rapidă și decisivă pentru a reduce deficitul și riscurile macroeconomice.
România face în prezent obiectul unei Recomandări a Consiliului în temeiul articolului 126 alineatul (7), cu termenul limită de 30 aprilie 2025 pentru a lua măsuri eficiente pentru a corecta deficitul excesiv. Comisia analizează măsurile luate până în prezent și își va publica evaluarea în cadrul pachetului de primăvară al semestrului european la începutul lunii iunie.
În acest context, deși reforma fiscală, așa cum este planificată, rămâne esențială, serviciile Comisiei sunt în strânsă legătură cu autoritățile române pentru a se asigura că sunt luate măsuri suplimentare de consolidare fiscală, în funcție de cum este necesar.
Acest lucru ar plasa, pe termen mediu, în mod credibil finanțele publice ale României pe o traiectorie sustenabilă”, a mai spus Comisia pentru Profit.ro.
Referitor la posibilitatea revizuirii planului fiscal, un drept al unui guvern nou instalat, Comisia transmite că un nou plan nu poate diminua sau amâna efortul de ajustare fiscală.
Ce prevede reforma fiscală
Reforma fiscală, conform prevederilor din planul fiscal, trebuia să fie discutată și aprobată până la finalul lunii martie, să fie în vigoare și să producă venituri din aprilie. Pentru cele 9 luni din 2025 (aprilie-decembrie), reforma fiscală ar fi trebuit să aducă venituri echivalente cu circa 1,3% din PIB, în jur de 25 miliarde de lei. Pentru un an întreg, cum ar fi 2026, impactul ar fi trebuit să fie de 1,7% din PIB.
De asemenea, reforma fiscală este prevăzută și în cadrul PNRR, unde ar trebui să facă parte din cererea de plată numărul 4. Dacă nu se adoptă reforma fiscală, cererea numărul 4 nu poate fi depusă și riscă să ducă la blocarea PNRR.
Reforma fiscală trebuia să fie în vigoare la 1 aprilie
Guvernul a luat doar câteva măsuri care s-ar putea încadra la reforma fiscală
Bugetul pentru anul acesta a prevăzut că efortul reducerii deficitului bugetar ar trebui să se facă doar prin controlul cheltuielilor, o colectare mai bună de către ANAF și câteva măsuri de creștere a taxării, introduse la final de decembrie 2024 prin ordonanța trenuleț.
Venituri de circa 7,1 miliarde lei ca urmare a măsurilor din ordonanța trenuleț
- reducerea pragului pentru încadrarea la regimul special de impozitare pentru microîntreprinderi (la 250.000 de euro în 2025 și la 100.000 de euro în 2026) ar aduce suplimentar la buget circa 0,75 miliarde lei.
- creșterea impozitului pe dividende de la 8% la 10% ar aduce 1,4 miliarde lei.
- eliminarea scutirilor pentru angajații din IT, construcții, agricultură, industria alimentară (pentru un venit salarial de până la 10.000 de lei pe lună) ar aduce 4 miliarde lei
- taxa pe stâlp – cel puțin 1 miliard lei
Cât ar trebui să aducă reforma fiscală (graficul aparține Ministerului Finanțelor și a fost inclus în planul fiscal negociat cu CE)
Sursa: Ministerul finanțelor
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
