În 1940, după ce Franţa a fost învinsă de blitzkrieg-ul nazist, istoricul Marc Bloch a condamnat elitele din perioada interbelică ale ţării sale pentru că nu au reuşit să facă faţă ameninţării care se anunţa. Astăzi, Emmanuel Macron îl citează pe Bloch ca un avertisment că elitele europene sunt cuprinse de aceeaşi automulţumire fatală.
Preşedintele Franţei şi-a expus viziunea sa apocaliptică într-un interviu acordat publicaţiei The Economist în Palatul Elysée. Acesta a avut loc la câteva zile după ce a ţinut un mare discurs despre viitorul Europei – un maraton de două ore, de două ore, la scară castristă, variind de la anihilarea nucleară la o alianţă a bibliotecilor europene. Criticii lui Macron au numit acest discurs un amestec de campanie electorală, interesul propriu obişnuit al francezilor şi vanitatea intelectuală a unui preşedinte jupiteran care se gândeşte la moştenirea sa.
The Economist notează că şi-ar fi dorit ca aceştia să aibă dreptate. De fapt, mesajul dlui Macron este pe cât de convingător, pe atât de alarmant. În interviul cu The Economist, el a avertizat că Europa se confruntă cu un pericol iminent, declarând că „lucrurile se pot prăbuşi foarte repede”. El a vorbit, de asemenea, despre muntele de muncă care ne aşteaptă pentru a face Europa sigură. Dar el este afectat de nepopularitate acasă şi de relaţiile proaste cu Germania. Ca şi alţi vizionari sumbri, el se confruntă cu riscul ca mesajul său să fie ignorat.
Forţa motrice din spatele avertismentului dlui Macron este invazia Ucrainei. Războiul a schimbat Rusia. Sfidând dreptul internaţional, lansând ameninţări nucleare, investind masiv în armament şi în tactici hibride, aceasta a îmbrăţişat „agresiunea în toate domeniile de conflict cunoscute”. Acum, Rusia nu mai cunoaşte limite, susţine el. Moldova, Lituania, Polonia, România sau orice altă ţară vecină ar putea fi ţintele sale. Dacă va câştiga în Ucraina, securitatea europeană va fi în ruină.
Europa trebuie să se trezească la acest nou pericol. Macron refuză să dea înapoi de la declaraţia sa din februarie că Europa nu ar trebui să excludă trimiterea de trupe în Ucraina. Acest lucru a stârnit oroare şi furie din partea unora dintre aliaţii săi, dar el insistă că răzgândirea lor nu va face decât să încurajeze Rusia să continue:
„Am fost, fără îndoială, prea ezitanţi prin definirea limitelor acţiunii noastre faţă de cineva care nu mai are niciuna şi care este agresorul”.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
