Polonia a zis, zilele trecute, că Ucraina ar trebui să fie mai recunoscătoare pentru ajutorul primit și n-ar mai trebui să pună presiune pe UE pentru exporturile de cereale. În replică, MAE ucrainean l-a convocat pe ambasadorul polonez. Adică a ripostat, în loc să priceapă mesajul. A fost rândul polonezilor să-l convoace pe ambasadorul ucrainean și să-i spună, mai direct ca prima oară, că „Polonia va avea dificultăți în ajutarea Ucrainei, dacă nu se rezolvă problema cerealelor”.
Avem, deci, preludiul unui conflict care nu se poate tranșa. Polonia e în UE, nu poate lua decizii singură, pentru că asta ar nesocoti tratatul de aderare. Nici Ucraina nu-și poate exporta cerealele cu forța. Se va ajunge, sigur, la o negociere între Polonia, Ucraina și UE. Polonia, de exemplu, nu vrea să primească migranți. Ar putea obține asta de la UE, la schimb cu tranzitul cerealelor ucrainene? O să vedem.
Noi avem aceeași problemă cu Ucraina. Fix aceeași. Dar nu avem același tip de acțiuni. Vezi vreun mesaj, vreo preocupare din partea noastră în salvarea de la ruină a fermierilor români? Eu nu. Deși, și noi avem, pe agenda internațională, teme importante. Nu pe aia cu migrația, pentru că acolo am semnat ca niște hoți, pe furiș, românii habar nu au că vom primi 10.000-20.000 de migranți pe an, de anul viitor. Dar încă avem și noi ce să cerem. Schengen-ul, de exemplu. Cum ar fi ca un oficial român să se ducă la UE și să zică: nu dăm verde tranzitului cerealelor ucrainene dacă nu ne băgați în Schengen?
Scuze. Am să reformulez: cum ar fi să existe vreun oficial român, care să vorbească despre interesele României?
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
