Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, susține că Acordul Mercosur reprezintă o oportunitate importantă pentru economia românească, în special pentru industrie și exporturi, iar temerile legate de un impact negativ major asupra agriculturii sunt, în opinia sa, supradimensionate și exploatate politic. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat pentru Newsweek România.
Mihai Daraban afirmă că poziția pro-Mercosur a CCIR este fundamentată pe analiza concretă a documentului și pe date economice reale, nu pe percepții sau presiuni electorale.
„Acordul Mercosur nu este un acord pe agricultura zootehnică, așa cum se induce ideea. Mulți dintre cei care protestează nici măcar nu au citit acest acord”, a subliniat președintele CCIR.
Agricultura, o componentă minoră a acordului
Potrivit lui Daraban, agricultura zootehnică reprezintă doar 25–30% din Acordul Mercosur, restul fiind dedicat deschiderii unor piețe noi pentru industria europeană. În cazul României, dezechilibrul este evident: industria contribuie cu aproximativ 30% la PIB, în timp ce agricultura zootehnică are o pondere de doar 4,5%.
La nivelul Uniunii Europene, agricultura zootehnică reprezintă doar 1,5% din PIB.
„Contingentele de carne din Mercosur sunt strict limitate și taxate peste un anumit prag. Vorbim despre 99.000 de tone de carne de vită, adică 1,5% din producția UE, și 180.000 de tone de carne de pasăre, adică 1,3%. Aceste produse există deja pe piață, nu se pune problema unei invazii”, a explicat Daraban.
Industria, adevărata miză pentru România
Președintele CCIR atrage atenția că dezbaterea publică ignoră tocmai sectorul care generează cea mai mare parte din PIB-ul României.
„Ar trebui să ne concentrăm pe cei care produc cu două cifre din economie. Industria este motorul real”, a spus Daraban, subliniind că protestele fermierilor sunt mult mai vizibile decât realitățile industriei, unde lucrează sute de mii de angajați.
România este profund integrată în lanțurile europene de producție, mai ales în industria auto.
„Noi producem anvelope, cablaje, cutii de viteze, componente esențiale care ajung pe mașini vândute în întreaga lume. Poate nu vedem numele României pe produsul final, dar valoarea adăugată este acolo”, a arătat Daraban.
Economia românească, dependentă de exporturile industriale
Mihai Daraban a făcut și o radiografie realistă a economiei naționale, subliniind că România, asemenea altor state est-europene, este o economie de subcontractori.
„Nu o spun eu, o spune Eurostatul: suntem pe ultimul loc la inovare și cercetare. Diferența dintre noi și alte țări fost comuniste o fac absorbția fondurilor europene și investițiile străine”, a afirmat el.
În acest context, accesul extins la piețele Mercosur este vital. România are 24% din comerțul său realizat cu Germania, iar creșterea economică a acesteia se reflectă direct în economia românească.
„Dacă uzinele germane au acces la piețe noi, câștigăm și noi. Aproape 40% din valoarea unui Mercedes de lux este realizată în România”, a explicat președintele CCIR.
Problemele reale ale agriculturii românești
În privința agriculturii, Daraban consideră că problemele nu țin de Mercosur, ci de structura extrem de fragmentată a sectorului. România are 33% din fermierii UE, dar realizează doar 3,2% din producția agricolă europeană.
„Avem sute de mii de ferme mici, necompetitive. Fără ferme mari și fără o industrie alimentară dezvoltată, nu putem vorbi de performanță”, a punctat el.
În opinia sa, valoarea adăugată nu poate veni din exportul de materii prime, ci din procesare:
„Grâul nu valorează mare lucru dacă nu îl transformăm în produse finite – paste, produse congelate, alimente cu valoare adăugată”.
Oportunitate strategică pentru România
Concluzia lui Mihai Daraban este clară: Acordul Mercosur oferă României o fereastră de oportunitate importantă, în special în domenii precum industria auto, echipamentele energetice și exporturile indirecte prin marile economii europene.
„Este un avantaj real, iar România ar trebui să-l privească pragmatic, nu emoțional”, a concluzionat președintele CCIR.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
