Skip to content
Externe

Mihail Gorbaciov, preşedintele sovietic care a dărâmat Cortina de Fier, a murit. El avea 91 de ani

Mihail Gorbaciov, ultimul preşedinte al Uniunii Sovietice înainte de dizolvarea acesteia, a murit la Moscova, la vârsta de 91 de ani, potrivit unor declaraţii oficiale, citate de CNN.

Gorbaciov a murit după o boală îndelungată, au transmis agenţiile de ştiri de stat din Rusia.

”Mihail Sergheevici Gorbaciov a murit în această seară după o boală grea şi îndelungată”, a afirmat, marţi, Spitalul Clinic Central, potrivit RIA/Novosti, citată de CNN.

Considerat cel care a introdus reforme-cheie politice şi economice în URSS şi a ajutat la terminarea Războiului Rece, el avea o sănătate precară de mai mult timp.

Mihail Gorbaciov, ultimul președinte sovietic,a încheiat acorduri de reducere a înarmării cu Statele Unite și parteneriate cu puterile occidentale pentru îndepărtarea Cortinei de Fier care a divizat Europa Europa de la al Doilea Război Mondial, ducând la reunificarea Germaniei.

Când protestele pro-democrație au cuprins națiunile din blocul sovietic din Europa de Est comunistă în 1989, el s-a abținut de la folosirea forței – spre deosebire de liderii anteriori ai Kremlinului, care trimiseseră tancuri pentru a zdrobi revoltele din Ungaria în 1956 și Cehoslovacia în 1968.

Dar protestele au alimentat aspirațiile pentru autonomie în cele 15 republici ale Uniunii Sovietice, care s-au dezintegrat în următorii doi ani într-o manieră haotică.

Gorbaciov s-a luptat în zadar să prevină acel colaps.

Devenind secretar general al Partidului Comunist Sovietic în 1985, la 54 de ani, el și-a propus să revitalizeze sistemul introducând libertăți politice și economice limitate, dar reformele sale au scăpat de sub control.

Gorbaciov declara atunci că sistemul economic sovietic era osificat și că reorganizarea lui era imediat necesară. La început, reformele lui au fost cunoscute ca „uskorenie” (accelerare), dar, mai apoi, termenul „perestroika” (reconstrucție) a devenit mult mai popular.

Politica sa de „glasnost” – libertatea de exprimare – a permis critici până atunci de neconceput la adresa partidului și a statului, dar i-a încurajat și pe naționaliștii care au început să facă presiuni pentru independență în republicile baltice din Letonia, Lituania, Estonia și din alte părți.

Mulți ruși nu l-au iertat niciodată pe Gorbaciov pentru turbulențele declanșate de reformele sale, considerând că scăderea ulterioară a nivelului lor de trai este un preț prea mare de plătit pentru democrație.

După ce l-a vizitat pe Gorbaciov în spital, pe 30 iunie, economistul liberal Ruslan Grinberg a declarat publicației de știri ale forțelor armate Zvezda: „Ne-a dat tuturor libertatea – dar nu știm ce să facem cu ea”.

Susținător al unei politici de apropiere de Occident, a primit Premiul Nobel pentru Pace în 1990.

Gorbaciov va fi înmormântat în cimitirul Novodevichy din Moscova, alături de soția sa Raisa, care a murit în 1999, a scris agenția de presă Tass, citând o sursă familiarizată cu dorințele familiei.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *