Skip to content
Politică

Minciuna care o înfundă pe Alina Gorghiu EXCLUSIV

Declarația co-președintelui PNL Alina Gorghiu, cu iz de minciună, ne-a făcut să ne uităm la cum stau lucrurile cu adevărat în tabăra liberală.

Amintim că luni, în cadrul unei conferințe de presă, Alina Gorghiu lăuda scorul PNL la nivel național, precizând că partidul a performat, obţinând cele mai bune rezultate din ’90 încoace.

CITEȘTE ȘI: Alina Gorghiu se laudă cu dezastrul PNL: „Partidul a performat”

Redacția Psnews a realizat o analiză comparativă a situației liberalilor, în două momente electorale-cheie din istoria României post-decembriste. Paralela a fost făcută cu anul electoral 2008, având în vedere că 2012 a fost caracterizat de prezența Uniunii Social Liberale (USL), care a obținut un procentaj de 50% în alegerile locale (şi, ulterior, 60% în cele parlamentare), având, deci majoritate pe țară.

Noutăți de legislație electorală

O principală noutate adusă de scrutinul local din 2008 a fost alegerea prin vot direct a președinților de consilii județene. Astfel, cei peste 400 de candidați care au intrat în cursa pentru ocuparea celor 41 de fotolii de președinte de consiliu județean au fost votați uninominal, ca în cazul primarilor, dar într-un singur tur de scrutin. Mai exact, candidatul care a obținut cele mai multe voturi a fost declarat câștigător, chiar dacă nu a avut jumătate plus unu din numărul de voturi valabil exprimate.

Una dintre cele mai disputate modificări ale legislației electorale, în 2015, este trecerea la un singur tur de scrutin. Printre „noutăți”, o mai menționăm pe cea cu referire la desfășurarea campaniei electorale: în cele 30 de zile legale de campanie, candidaţii au avut voie să se promoveze doar prin afişe puţin mai mari decât standardul A3.

Mai mult: anul acesta, preşedinţii de consilii judeţene vor fi aleşi prin vot indirect, din rândul consilierilor judeţeni.  Alegerea lor se realizează cu majoritatea din consiliul judeţean, în timp ce pentru revocarea acestora este nevoie de două treimi din consiliul judeţean.

Situația mandatelor PNL în anul 2008:

Potrivit informațiilor de pe site-ul oficial al Biroului Electoral Central privind rezulatele alegerilor din anul 2008, Partidul Național Liberal s-a clasat pe locul al treilea ca număr de voturi obținute (circa 19%). Astfel, a obținut 11,09% dintre voturi la primării, la nivel național, reprezentând, în cifre, 706 de mandate pentru primari, printre care, în municipiile Bacău, Baia Mare, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Deva, Giurgiu, Roșiorii de Vede, Medgidia, Oradea, Zalău, Călărași și Oltenița.

Mai mult, PNL a obținut conducerea consiliilor județene în 5 județe (Bihor, Brașov, Călărași, Giurgiu și Hunedoara), a avut 8529 de consilieri locali (21,16%) și 297 de mandate de cosilieri județeni (21,32%).

Situația mandatelor PD-L în anul 2008:

Anul electoral 2008 este primul ciclu electoral la care participa PDL-ul. La alegerile locale desfășurate în 15 iunie 2008, PD-L a obținut următoarele rezultate, conform voturilor exprimate: 14 președinți de consilii județene (34,14%),  909 primari, la nivel național (9,51%, dintre voturi), 11.129 de consilieri locali, reprezentând 27,61 de procente și 458 de consilieri județeni (32,87%).

În București, candidatul PD-L Vasile Blaga a pierdut cursa pentru Primăria Capitalei în favoarea lui Sorin Oprescu, însă a reușit să formeze ulterior o coaliție majoritară în Consiliul General.

Potrivit acestor rezultate, PD-L-ul era a doua forță politică din țară, surclasând celălalt mare partid de dreapta – PNL.

Alina Gorghiu compară PNL-ul de astăzi doar cu vechiul PNL, dar „uită” pedeliștii fuzionați, chiar dacă în alegerile de acum, aceștia au câștigat cele mai multe municipii de județ, având cele mai bune rezultate. 

După cum bine se știe, rezultatele alegerilor din anul acesta arată dezastrul care a lovit formațiunea liberală, aceasta pierzând lamentabil Capitala, în condițiile în care PNL s-a situat pe al treilea loc, în spatele tradiționalului rival politic – PSD –, dar mai ales după USB, un partid înfiinţat cu nici şapte luni înaintea scrutinului local.

Dacă este să ne uităm la numărul de mandate de primar pe care le-a obținut formațiunea liberală după alegerile din 5 iunie, observăm că, în comparație cu vechiul PNL din 2008, rezultatele sunt într-adevăr mai bune: 1.065 mandate, adică un procentaj de 33,42%. Cu toate acestea, trebuie ținut cont de faptul că, în 2014, PNL a fuzionat cu PD-L. La acea dată, Partidul Democrat Liberal era a doua forță politică din țară, obținând 909 de mandate la primăriile naționale. Deși PD-L-ul a luat-o la vale după formarea USL-ului și alegerile locale din 2012, o parte din electoratul democrat-liberal trebuia, bineînțeles, să se mențină și, în consecinţă, scorul PNL să fie mult mai mare, pentru ca partidul într-adevăr să se poată lăuda că „performează”. Mergând pe acest raționament, dacă am aduna rezultatele PNL-ului vechi cu cele ale PD-L-ului în 2008, am obține, la primării, 1.615 de mandate, considerabil mai multe decât cele obținute în acest an.

Aceleași aspecte pot fi observate și în ceea ce privește numărul de consilieri locali și județeni în 2008, în analogie cu 2016. Făcând paralela între cifrele PNL și scorul PNL+PD-L în 2008, diferențele sunt cât se poate de clare. După alegerile din 5 iunie, formațiunea liberală a obținut 31,94% la consilii locale (12.849 de mandate) și 24,25% la consilii județene (335 mandate). Comparați, acum, cu situația PNL+PD-L din 2008: 19.658 de mandate la consiliile locale (48,77%) și 755 de consilieri județeni (54.19%)

Acestea sunt calculele reale pe care co-președinții liberali trebuiau să le facă înainte să afirme că obiectivele lor au fost atinse. Altfel, eșecul rămâne singura „realizare”.

Pe de altă pare, numărul de președinți de consilii județene este destul de greu de estimat, în condițiile în care noua legislație aduce alt model al accederii la putere. Mai mult: în conformitate cu direcția de acțiune a Partidului Naţional Liberal, nu au fost făcute alianțe înainte de alegeri și nu avem, deci, puncte concrete de urmărit, cum a fost în cazul aliațelor PSD-UNPR și PSD-ALDE.

Poate că președintele PNL Alina Gorghiu stă prost cu matematica, dar nu își permite să aibă lacune atât de mari în ceea ce privește istoria propriului partid. Pentru că, altfel, o putem bănui doar de manipulare și rea-credință.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *