Agricultura României a ocupat în 2021 locul 7 în Europa, cu o producție de peste 21 de miliarde de euro și o creștere de 25 % față de 2020, arată datele Eurostat.
Potrivit Ministerului Agriculturii, din cele 23,8 milioane ha cât însumează teritoriul României, suprafaţa agricolă utilizată în exploataţiile agricole este de circa 13,3 milioane de hectare (55,9 %), din care circa 8,3 milioane reprezintă teren arabil. Cerealele şi plantele oleaginoase ocupă circa 80% din suprafaţa arabilă.
Suprafața agricolă a României a scăzut ușor de la un an la altul. Transferul suprafețelor de teren către sectorul forestier și al construcțiilor a constituit cauza principală a reducerii suprafețelor agricole în ultimii douăzeci de ani. Reducerea suprafețelor de teren, prin includerea acestora în zona urbană, reprezintă un fenomen întâlnit în zonele cu productivitate mai mare, în timp ce schimbarea categoriei de folosință a terenului agricol în cel forestier apare, în special, în zonele defavorizate.
În anul 2010, de exemplu, circa trei milioane de hectare au fost lăsate nelucrate (pârloagă). Dacă această suprafață ar fi cultivată, statul ar câștiga din impozite aproximativ 330 de milioane de euro.
Cea mai remarcabilă schimbare în agricultura românească , în epoca recentă, a avut loc în 1990: după mai bine de 30 de ani de gestionare colectivă de către Cooperativele Agricole de Producție (CAP), terenurile agricole au fost returnate proprietarilor inițiali sau urmașii acestora. Din păcate, nu s-a efectuat nicio consolidare funciară în cursul acestei restituiri a terenului. În loc să se arondeze terenurile către noii proprietari, acestea au fost parțial împărțite în parcele mici, adesea de câteva zeci de ari, care au fost apoi alocate în diferite tarlale. Motivul a fost cu siguranță lipsa de timp și dorința de a compensa nedreptățile cu privire la diferite calități ale solului dintr-o anumite zonă.
Rezultatul a fost că această peticeală de suprafețe mici a fost inițial gestionată aproape în totalitate de către persoane fizice, mai ales sub forma unei agriculturi de subsistență.
Până la aderarea la UE în 2007, structura agriculturii României s-a schimbat de la micii fermieri de subzistență la ferme pe scară largă. Până atunci au fost în principal fost fermierii și investitorii autohtoni care au înființat ferme mari arabile cu câteva sute sau chiar mii de hectare. Din 2007, această dezvoltare s-a accelerat considerabil, în special datorită ușurinței cu care cetățenii europeni, atât persoane fizice, cât și persoane juridice, puteau arenda și cumpăra terenuri în România și puteau obține în același timp și subvențiile din partea Uniunii Europene.
Petre Daea, de 3 ori ministru
Nicolae Ștefan– 26 decembrie 1989- 28 iunie 1990
Ioan Țipu – 28 iunie 199- 03 iunie 1991
Petre Mărculescu– 3 iunie 1991- 19 noiembrie 1992
Ioan Oancea – 19 noiembrie 1992- 18 august 1994
Valeriu Tabără -18 august 1994- 3 septembrie 1996
Alexandru Lăpușan – 3 septembrie 1996- 12 decembrie 1996
Dinu Gavrilescu – 12 decembrie 1996- 2 decembrie 1998
Ioan Avram Mureșan – 2 decembrie 1998- 28 decembrie 2000
Ilie Sârbu – 28 decembrie 2000- 14 iulie 2004
Petre Daea – 14 iulie 2004- 28 decembrie 2004
Gheorghe Flutur – 28 decembrie 2004- 23 noiembrie 2006
Dan Motreanu – 23 noiembrie 2006- 5 aprilie 2007
Decebal Traian Remeș – 5 aprilie 2007- 11 octombrie 2007
Dacian Cioloș – 11 octombrie 2007- 22 decembrie 2008
Ilie Sârbu – 22 decembrie 2008- 1 octombrie 2009
Radu Berceanu – 1 octombrie 2009- 23 decembrie 2009
Mihail Dumitru – 23 decembrie 2009- 3 septembrie 2010
Valeriu Tabără – 3 septembrie 2010- 6 februarie 2012
Stelian Fuia – 9 februarie 2012- 7 mai 2012
Daniel Constantie – 7 mai 2012- 17 noiembrie 2015
Achim Irimescu – 17 noiembrie 2015- 4 ianuarie 2017
Petre Daea – 4 ianuarie 2017- 4 noiembrie 2019
Nechita-Adrian Oros – 4 noiembrie 2019- 28 septembrie 2021
Adrian-Ionuț Chesnoiu – 25 noiembrie 2021- 23 iunie 2022
Petre Daea – 23 iunie 2022- Prezent
