Nu mai puțin de 28 de miniștri au condus Cultura din 1990 până în prezent, un domeniu care a fost mai degrabă ignorat de către guvernanți. De pildă, bugetul Culturii pe 2022 a reprezentat doar 0,1% din Produsul Intern Brut, suma fiind, totuși, cu 45% mai mare decât cea alocată în 2021. Iar rezultatele se văd: românii nu mai citesc aproape deloc, consumul cultural se duce spre zero, iar 42% dintre elevi sunt analfabeți funcțional.
Potrivit Eurostat, 93,5% dintre români nu cumpără nici măcar o carte pe an și citesc mai puţin de 5 minute pe zi. De asemenea, 68,5% nu au citit o carte în ultimul an şi doar 6,2% dintre români citesc cărţi în mod constant.
Spre comparație, în 1990, doar 28% dintre români declarau că nu citesc deloc, procentajul urcând apoi constant: 41% în 1995, 48% în 2000 sau 54% în 2010.
Românii cheltuiesc de cinci ori mai puţin pe cultură decât media europeană
Românii cheltuiesc, în medie, 27 de euro de persoană pentru cultură, iar media europeană este de cinci ori mai mare. Mai mult, cea mai mare parte a sumei este alocată pentru plata serviciilor TV şi mai puţin pentru procurarea altor servicii culturale, potrivit Barometrului de Consum Cultural.
Conform studiului, se remarcă o creştere cu 6 puncte a procentajului de persoane care merg la cinematograf, de la 33% în 2016, la 39% în 2018, la fel cum a crescut şi consumul de spectacole de muzică şi divertisment, de la 43% în 2016, la 57% în 2018 (cel puţin o dată pe an).
În ciuda creşterii numărului de spectacole, consumul de teatru a scăzut de la 37% în 2014, la 33% în 2018. În continuare, îngrijorător este faptul că 67% dintre români nu au văzut vreodată o piesă de teatru.
În schimb, 92% dintre cei intervievaţi se uită la televizor cel puţin o dată pe săptămână, iar 79% o fac zilnic.
Efectul „necititului”: analfabetism funcțional
Faptul că 9 din 10 români nu citesc nici măcar o carte pe an se vede și în performanțele elevilor români. Potrivit Raportului național privind nivelul de literație, elevii din România nu au, în general, competențe în interpretarea unei informații, în formarea unor idei proprii și integrarea acestora în contextul dat prin interpretarea și argumentarea unor ipoteze, nu pot stabili asemănări și diferențe între personaje, fapte sau concepte, nu pot identifica și forma concluzii pe baza detaliilor accesate și nu pot trata informația în raport cu un context general, cu o realitate recognoscibilă sau posibilă (trecută, actuală sau viitoare).
Rezultatele testelor arată că elevii din România se limitează la identificarea personajelor și a elementelor unui context, localizarea informației, la recunoașterea și înțelegerea modului de organizare a informației în contextul dat, fiindu-le însă imposibil să lucreze cu informația dată și să prelucreze în moduri mai sofisticate detaliile accesate, relatează edupedu.ro.
În medie, elevii din România nu au competențe în interpretarea unei informații, în formarea unor idei proprii și integrarea acestora în contextul dat prin interpretarea și argumentarea unor ipoteze, nu pot stabili asemănări și diferențe între personaje, fapte sau concepte, nu pot identifica și forma concluzii pe baza detaliilor accesate și nu pot trata informația în raport cu un context general, cu o realitate recognoscibilă sau posibilă (trecută, actuală sau viitoare).
Acest scor plasează în medie elevii din România la doar aproximativ 7 puncte peste nivelul nefuncțional al literației (cuprins între 0-20). Acesta din urmă este definit prin și limitat la utilizarea unui limbaj foarte simplist, la identificarea personajelor doar prin nominalizarea acestora, localizarea informației doar într-un context explicit, prezentat în propoziții scurte și evident conectate, astfel încât să permită tranzitarea cu ușurință a întregului text dat.
Așadar, nivelul la care se situează România impactează cu atât mai mult cu cât este mai aproape de nivelul nefuncțional și nu de nivelul funcțional. Iar importanța și esența celor aproximativ 7 puncte care distanțează România de primul nivel al literației nu stau doar în confortul de a ocupa locul 2 din cele 3 disponibile, ci mai ales în decalajul existent până la un nivel funcțional și recuperarea acestuia.
Literația medie a populației școlare a României în ecartul de vârsta 6-14 ani este scăzută. Nivelul mediu este plasat la foarte puțin peste nivelul de “nefuncțional”, în categoria “minim funcțional” este nevoie de o dublare a capacităților de literație (de la 26,9 la 51) pentru ca nivelul mediu să treacă de 50 de puncte, intrând astfel în categoria “funcțional”.
În medie, fetele au scoruri de literație cu 10-15% mai mari decât băieții. Acest efect este valabil pentru toate grupele de vârstă și toate zonele geografice.
42% din elevi se plasează în zona “nefuncțional”. Aceasta este zona de analfabetism/ incapacitate. Aproximativ 20% din acești elevi (deci cam 8% din populația școlară) sunt la limită pentru a trece în categoria de “minim funcțional”. Din păcate, cam 45% din acești elevi (deci cam 15-20% din populația școlară) sunt la baza absolută a capacității testului de a măsura ceva.
Doar 11% din elevi se plasează în zona “funcțional”. Procentul este mic și îngrijorător – sugerând probleme viitoare pentru educația secundară și ulterior pentru învățământul universitar.
Cine s-a ocupat de culturalizarea românilor în ultimii 33 de ani
Andrei Pleșu (28 decembrie 1989 – 16 octombrie 1991) – scriitor și eseist român, estetician și istoric al artei, stilist al limbii române.
Ludovic Spiess (16 octombrie 1991 – 19 noiembrie 1992) – tenor, director al Operei Române din București între 2001–2005.
Mihail Golu (19 noiembrie 1992 – 28 august 1993) – a, în anul 1958, Facultatea de Psihologie de la Universitatea Lomonosov din Moscova, după care a fost repartizat la Facultatea de Psihologie a Universității din București, unde a parcurs toate treptele ierarhiei didactice, de la preparator la profesor titular (1990).
Petre Sălcudeanu (28 august – 5 noiembrie 1993) – scriitor, scenarist de film și om politic român.
Marin Sorescu (25 noiembrie 1993 – 5 mai 1995) – scriitor român, membru titular (din 1992) al Academiei Române.
Viorel Mărginean (5 mai 1995 – 23 august 1996) – pictor român, membru de onoare al Academiei Române.
Grigore Zanc (23 august – 11 decembrie 1996) – filosof și scriitor
Ion Caramitru (11 decembrie 1996 – 28 decembrie 2000) – actor de teatru și film, regizor
Răzvan Theodorescu (28 decembrie 2000 – 29 decembrie 2004) – istoric de artă, membru titular al Academiei Române
Mona Muscă (29 decembrie 2004 – 22 august 2005) – profesoară de limba română, cercetător științific la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, politician
Adrian Iorgulescu (22 august 2005 – 22 decembrie 2008) – compozitor, muzician
Theodor Paleologu (22 decembrie 2008 – 23 decembrie 2009) – eseist, profesor, diplomat
Hunor Kelemen (23 decembrie 2009 – 7 mai 2012) – politician, liderul UDMR
Mircea Diaconu (7 mai – 25 iunie 2012) – actor, fost profesor la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică Ion Luca Caragiale din București, fost director al Teatrului „Nottara” din București
Puiu Hașotti (25 iunie – 21 decembrie 2012) – muzeograf, doctor în istorie, politician
Daniel Constantin Barbu (21 decembrie 2012 – 17 decembrie 2013) – istoric, politician
Gigel Știrbu (17 decembrie 2013 – 26 februarie 2014) – preot, teolog, politician
Victor Ponta (26 februarie- 5 martie 2019) – ministru interimar
Hunor Kelemen (5 martie – 9 octombrie 2014) – ministru interimar
Csilla Hegedus (24 noiembrie – 17 decembrie 2014) – a absolvit Facultatea de Dezvoltare a Resurselor Umane a Universității Pecs (Ungaria) și Facultatea de Științe Economice a Universității Babeș-Bolyai din Cluj
Ionuț Vulpescu (17 decembrie 2014 – 17 noiembrie 2015) – a absolvit Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității din București, are un master în Doctrină și Cultură și un doctorat în Filosofie
Vlad Alexandrescu (17 noiembrie 2015 – 3 mai 2016) – istoric, profesor, fost ambasador al României în Luxemburg
Corina Șuteu (3 mai 2016 – 4 ianuarie 2017) – consultant cultural, expert independent și trainer în management cultural, politici culturale europene și cooperare culturală
Ionuț Vulpescu (4 ianuarie 2017 – 29 iunie 2017)
Lucian Romașcanu (29 iunie 2017 – 29 ianuarie 2018) – a lucrat pentru mai multe companii de media, între care Mediapro (director de vânzări, 1997-1999), Ringier (director de vânzări, director executiv, 1999-2002 şi 2006-2009), Cancan (director general, 2009-2012), Dogan Media International (director executiv, 2012-2014) şi Societatea Română de Televiziune – TVR.
George Ivașcu (29 ianuarie 2018 – 20 noiembrie 2018) – fondatorul și directorul Teatrului Metropolis din Bucureşti
Valer-Daniel Breaz (20 noiembrie 2018 – 4 noiembrie 2019) – matematician, profesor universitar, rector al Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia
Lucian Romașcanu (24 noiembrie 2021 – prezent)
