Ministerul de Interne pune pumnul în gura populaţiei. Ce s-ar putea întâmpla cu casele oamenilor

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) pune pumnul în gura populaţiei. Ce s-ar putea întâmpla cu casele oamenilor chiar şi pe timp de pace, nu doar în război.

Mai precis, MAI pregăteşte modificări radicale Legii privind rechiziţionările de bunuri şi prestările de servicii în interes public. Potrivit unui proiect de act normativ publicat, marţi, pe site-ul instituţiei, românii ar putea fi obligaţi să muncească şi să-şi cedeze bunurile în cazul exerciţiilor militare ale NATO pe teritoriul nostru, relatează ziarulring.ro.

Dacă, până acum, bunurile puteau fi rechiziţionate, iar oamenii puteau fi obligaţi să presteze muncă doar pe timpul stării de mobilizare a forţelor armate ori al stării de asediu, noul proiect legislativ prevede că aceste lucruri se pot întâmpla şi pe durata desfăşurării exerciţiilor şi a antrenamentelor de mobilizare ce presupun trageri, manevre militare şi operaţiuni în ansamblu pentru instrucţia trupelor NATO.

„Este necesară optimizarea capacităţii de intervenţie în situaţii de criză, a procedurilor de acţiune şi luarea măsurilor necesare pentru a răspunde schimbărilor majore din mediul de securitate regional de la graniţele NATO, precum şi descurajarea provocărilor şi ameninţărilor la adresa teritoriilor şi populaţiilor ţărilor membre ale Alianţei Nord-Atlantice”, se arată în expunerea de motive a proiectului de act normativ.

Reacţiile nu au întârziat să apară.

“Este o aiureală totală, să înfricoşeze lumea că vine nu ştiu cine peste noi şi atunci ne pot lua casele şi bunurile. Ar putea să fie mai mult decât o adaptare la legislaţia specifică din ţările membre NATO, să fie un exces de zel, şi asta nu m-ar surprinde”, a declarat Gheorghe Tinca, fost ministru al Apărării.

Totodată, starea de alertă obligă la muncă forţată Proiectul de lege introduce obligativitatea prestării muncii în folosul comunităţii şi posibilitatea rechiziţionării bunurilor şi în cazul decretării stării de alertă pe timp de pace. Starea de alertă se declară (potrivit Ordonanţei de Urgenţă nr. 21/2004) şi se referă la punerea imediată în aplicare a planurilor de acţiuni şi măsuri de prevenire, avertizarea populaţiei, limitarea şi înlăturarea consecinţelor situaţiei de urgenţă şi poate fi decretată de primari şi prefecţi în zonele inundate sau înzăpezite.

„Nu am avut situaţii până acum de declarare a stării de alertă nici la mineriada de pe vremea lui Constantinescu (din 1999 – n.r.); doar dacă ar fi intrat minerii în Bucureşti se decreta starea de alertă. Dar este periculoasă introducerea stării de alertă în această lege, pentru că găseşti un nebun care declară starea de alertă şi a doua zi se iau măsurile pe care le doreşte. Trebuie mare atenţie la asemenea lucruri. Ar trebui să se dezbată serios un astfel de proiect legislativ, pentru că este o zonă foarte delicată. Eu am o vorbă: «Nu trebuie lăsat briciul pe mâna maimuţei – este periculos». Ar trebui analizată legea cu jurişti şi cu oameni de specialitate militară”, a comentat Costin Georgescu, fost director al Serviciului Român de Informaţii.

Proiectul de lege al MAI îi obligă pe angajatori să comunice autorităţilor numele şi calificările salariaţilor, pentru ca aceştia să poată fi trimişi la muncă în folosul comunităţii. Refuzul de a comunica aceste date va fi sancţionat cu amendă de până la 25.000 de lei. Persoanele fizice care refuză să-şi pună la dispoziţie bunurile supuse rechiziţionării sau refuză să muncească pe timpul stării de alertă vor fi amendate cu 5.000 de lei.

„Nu cred că îl descurajez eu pe Putin că am listele de la firme cu oamenii şi calificările lor şi îi chem pe ăştia să muncească”, a comentat ironic Gheorghe Tinca.