Din 1990 până în prezent, nu mai puțin de 28 de miniștri au condus Ministerul Muncii, timp în care pensiile românilor au continuat să crească raportat la salarii, însă și cu numeroase anomalii prezente și astăzi, precum pensiile de 500 din agricultură și pensiile speciale din magistratură de peste 21.000 de lei.
Ultima majorare a pensiilor s-a petrecut chiar de la 1 ianuarie 2023, în timpul mandatului lui Marius Budăi (PSD), când punctul de pensie a crescut la 1.785 lei, adică cu 12,5% față de anul precedent, însemnând aproape 45% din salariul mediu.
În 1990, pensia medie de asigurări sociale de stat era de 1.545 lei, reprezentând 46,6% din salariul mediu net existent la acea dată, de 3.381 lei (vezi datele din imagine).
Cinci ani mai târziu, în 1995, pensia medie de asigurări de stat reprezenta 40,8% din salariul mediu net din acel an. Așadar, pensia scăzuse față de salariul mediu net după ce, până în 1990, crescuse în raport cu acesta. Dacă ținem cont de inflația cumulată între 1980 și 1995 (1 leu din 1980 = 133,36 lei în 1995), pensia medie din 1995 era cu o treime mai mică, la valoarea indexată cu indicele inflației, decât cea 1980. Diferența era și mai mare decât pensia din 1989 (1 leu din 1989 = 98,29 lei în 1995), arată datele consultate de analizeeconomice.ro.
În anul 2000, pensia medie de asigurări sociale de stat ajungea la 42,6% din salariul mediu net (pensia medie lunară era de 911.321 ROL – vezi datele din imagine). Pensia medie, ca procent din salariul mediu net, a crescut în cinci ani cu 1,8 puncte procentuale (de la 40,8% în 1995, la 42,6% în 2000).
Cinci ani mai târziu, în 2005, pensia medie atingea cel mai jos nivel în raport cu salariul mediu net (pensia medie reprezenta 35,8% din salariul mediu net – vezi datele din imagine). Față de 1989, pensia medie, indexată cu inflația, era mai mică cu 31% (1 leu din 1989 = 0,2722 lei denominați în 2005). Pensia medie din 1989 era echivalentă cu 386 de lei din anul 2005, dar pensia medie din România anului 2005 era 267 lei (vezi datele din imagine), deci cu 31% mai mică decât cea din 1989.
În 2010, pensia medie de asigurări sociale de stat a atins cel mai mare nivel în raport cu salariul mediu net. Acest lucru s-a întâmplat din cauza tăierilor salariale operate în 2010, tăieri ce au avut impact asupra salariului mediu net. Deci, pensia nu a crescut, ci salariul mediu net a crescut mai puțin decât pensia. Calculată prin indexarea cu inflația, pensia medie din 2010 era cu 53% mai mare decât cea din 1980 și cu 42% decât cea din 1989 (1 leu din 1980 = 0,4985 lei din 2010; 1 leu din 1989 = 0,3674 lei din 2010).
În 2014, pensia medie reprezenta 49,5% din salariul mediu net, pentru ca, în primul trimestru al anului 2015, să ajungă la 50,1% din salariul mediu net.
În 2010, potrivit datelor Ministerului Muncii, pensia medie a ajuns la 739 de lei, la un salariu mediu de 1.391 de lei, pentru ca, 10 ani mai târziu, în 2020, pensia medie să atingă suma de 1.450 de lei, la un venit mediu de aproape 3.400 de lei.
Opt pensionari la 1o angajați, în 2022. Și încă nu s-au pensionat „decrețeii”
În ultimul trimestru din 2022, numărul pensionarilor a ajuns la 4,996 milioane de persoane, potrivit datelor INS, raportul dintre pensionari și salariați fiind de 8 la 10. Acest raport prezintă, însă, variații semnificative în profil teritorial, de la numai 4 pensionari la 10 salariați în județul Ilfov, la 15 pensionari la 10 salariați în județul Teleorman sau 14 la 10 în județul Vaslui.
Problemele demografice ale României se vor acutiza în următorii 20-30 de ani, declinul sistemului de pensii urmând să înceapă în anul 2030, când o mare parte din „Decreței” vor ieși la pensie, scrie adevarul.ro.
Economiștii spun că, dacă se păstrează modul actual de calcul, pensiile vor fi mult mai mici peste 35 de ani, față de nivelul mediu actual.
Concret, salariul minim brut estimat pe anul 2023, în baza căruia a fost fundamentat bugetul de asigurări de stat, este de 6.789 lei, ceea ce înseamnă că lunar ar cotiza la sistemul public de pensii aproape 1.700 lei, adică 20.400 lei/an, respective 714.000 lei în toată perioada de 35 de ani până la ieșirea la pensie.
Aceasta îi va asigura, însă, o pensie mult mai mică pentru că între anii 2050 – 2060 populaţia României va fi între 13 şi 16 milioane, ceea ce înseamnă că sistemul actual de pensii devine nesustenabil, în condițiile în care numărul de salariați va fi mult mai mic decât numărul de pensionari.
Lista miniștrilor: cine și ce a făcut la Muncă
Mihnea Marmeliuc – 5 ianuarie 1990- 30 aprilie 1991- ministrul a adoptat Decretul-lege privind concediul plăților pentru îngrijirea copiilor în vârstă de până la un an. Tot în mandatul acestuia se trece la săptămâna de lucru de 5 zile în unitățile de stat.
Cătălin Zamfir – 7 ianuarie 1991-30 aprilie 1991- în cadrul acestui ministeriat este adoptată legea privind protecția socială a șomerilor și reintegrarea lor profesională, este publicată Legea privind contractul colectiv de munca. Este adoptată și Legea conflictelor de muncă.
Mihea Marmeliuc – 30 aprilie 1991- 12 decembrie 1996- a doua oară ministru, acesta adoptă Hotărârea de Guvern privind organizațiile patronale ale regiilor autonome și societăților comerciale cu capital integral de stat.
Dan Mircea Popescu – 16 octombrie 1991- 11 decembrie 1996- au fost adoptate două legi importante – Legea protecției muncii și Legea privind contractul colectiv de muncă.
Alexandru Athanasiu – 12 decembrie 1996- 22 decembrie 1999- se înființează Agenția Națională pentru Ocuparea forței de Muncă.
Smaranda Dobrescu – 22 decembrie 1999- 28 decembrie 2000- a fost înființată Inspecția Muncii, totodată se adoptă și Legea conflictelor de muncă. Mai mult, este adoptată Legea pensiilor și a altor asigurări sociale și se înființează Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale (CNPAS), instituție care avea ca scop gestionarea sistemului public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și sistemul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale.
Marian Sârbu– 28 decembrie 2000- 19 iunie 2003- sunt adoptate Legea Patronatelor, Legea privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, Legea privind egalitatea de șanse între femei și bărbați, Legea privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, Codul Muncii și Legea Sindicatelor.
Elena Dumitru -19 iunie 2003- 14 iulie 2004-
Dan Mircea Popescu– 14 iulie 2004- 28 decembrie 2004- este adoptată Legea privind fondurile de pensii administrate privat.
Gheorghe Barbu– 28 decembrie 2004- 5 aprilie 2007- se înființează Inspecția Socială, este înființată în aprilie 2005 și Agenția Națională pentru Egalitatea de șanse între Femei și bărbați (ANES).
Paul Păcuraru– 5 aprilie 2007- 24 decembrie 2008- se înființează Agenția Națională pentru Prestații Social care are ca obiectiv principal administrarea fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru plata prestațiilor sociale.
Mariana Câmpeanu– 24 septembrie 2008- 22 decembrie 2008-
Marian Sârbu– 22 decembrie 2008- 2 octombrie 2009-
Gheorghe Pogea– 2 octombrie 2009- 23 decembrie 2009- este ministru interimar
Mihai Șeitan– 23 decembrie 2009- 3 septembrie 2010
Ioan Nelu Botiș– 3 septembrie 2010- 21 aprilie 2011- modifică Codul Muncii și Legea Dialogului Social.
Emil Boc– 21 aprilie 2011- 3 iunie 2011- ministru interimar, dar era de asemenea și în funcția de premier
Sebastian Lăzăroiu– 3 iunie 2011- 19 septembrie 2011-
Sulfina Barbu– 19 septembrie 2011- 17 februarie 2012- salută adoptarea de către Parlamentul European a Rezoluţiei privind liberalizarea accesului pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari, până la sfârşitul anului 2011, potrivit unui comunicat al MMFPS. Guvernul a aprobat miercuri, 21 decembrie 2011, printr-o hotărâre, condiţiile de funcţionare, precum şi procedura de autorizare a agentului de muncă temporară, Guvernul a aprobat Ordonanţa de urgenţă privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, a anunţat ministrul Sulfina Barbu, Guvernul a adoptat un proiect de lege privind ratificarea Acordului între România şi Statul Israel în domeniul securităţii sociale.
Claudia Boghicevini– 27 februarie 2012- 7 mai 2012- cu ocazia Zilei Mondiale a Sindromului Down, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, transmite un mesaj de susţinere familiilor care au în îngrijire persoane cu sindromul Down.
Mariana Câmpeanu– 7 mai 2012- 5 martie 2014- strategia pentru eliminarea restricţiilor pe piaţa muncii din statele membre UE pentru muncitorii români.
Rovana Plumb- 5 martie 2014 – 17 noiembrie 2015-
Claudia Ana-Costea – 17 noiembrie 2015- 15 aprilie 2016- Implementarea Strategiei Naționale privind Incluziunea Socială și Reducerea Sărăciei (MENCS, MS, Consilii județene, ONG, UNICEF).
Dragoș Pîslaru– 15 aprilie 2016- 4 ianuarie 2017-
Lia Olguța Vasilescu– 4 ianuarie 2017 – 20 noiembrie 2018- Salariul minim a fost majorat de două ori, valoarea punctului de pensie a fost majorată, pensia minimă garantată a crescut de la 400 la 520 lei, creşterea sprijinului acordat familiilor care au în îngrijire persoane cu dizabilităţi, măsuri pentru reintegrarea pe piaţa muncii a şomerilor de lungă durată, noi standarde de calitate pentru beneficiarii sistemului de asistență socială, legea adopției a fost modificată: procedura a fost simplificată, familiile care adoptă vor fi sprijinite financiar, a fost adoptată înființarea Avocatul Copilului, Guvernul a aprobat Planul de Implementare a Garanției pentru Tineret 2017-2020.
Marius-Constantin Budăi– 20 noiembrie 2018 – 4 noiembrie 2019-
Violeta Alexandru– 4 noiembrie 2019 – 23 decembrie 2020- schimbă șefi la casa de pensii, le cere românilor să nu mai lucreze la negru și desființează Inspecția Muncii.
Raluca Turcan– 23 decembrie 2020 – 25 noiembrie 2021-
Marius-Constantin Budăi– 25 noiembrie 2021- prezent
