Skip to content
Politică

Ministerul Public precizări de ultim moment despre nominalizările de procurori-şefi respinse de Klaus Iohannis

jurnalistii.ro

Ministerul Public precizează că persoanele propuse pentru funcţii de procurori-şefi şi care au fost respinse de către preşedintele Klaus Iohannis nu au fost colaboratori ai Securităţii, conform adeverinţelor emise de CNSAS în anii 2006 şi 2009.

„Având în vedere interpretările eronate apărute în mass-media referitoare la motivul respingerii propunerilor de numire în funcţii de conducere a unor procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ), Biroul de informare şi relaţii publice este abilitat să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele: Constatând că temeiul legal invocat în susţinerea deciziei de respingere îl reprezintă art. 54 alin. (2 ) rap. la art. 48 alin. (10) din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, potrivit căruia, «nu pot fi numiţi în funcţii de conducere judecătorii/procurorii care au făcut parte din serviciile de informaţii sau au colaborat cu acestea(…)», respectiv art.48 alin. (12) din aceeaşi lege care stabileşte că, înainte de numirea în funcţiile de conducere, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii verifică şi comunică, în termen de 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, dacă judecătorul/procurorul a făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau a colaborat cu acestea, precizăm următoarele: doamna Antonia-Eleonora Constantin, propusă pentru funcţia de procuror şef al Secţiei Judiciare din cadrul PÎCCJ, nu a fost agent/colaborator al poliţiei politice comuniste, aşa cum rezultă din Decizia nr. 901 din 24 octombrie 2006 a Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii; doamna Iuliana Nedelcu, propusă pentru funcţia de procuror şef adjunct al aceleiaşi secţii, nu a fost agent/colaborator al poliţiei politice comuniste, aşa cum rezultă din Decizia nr. 1002 din 24 octombrie 2006 a Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii; doamna Florena-Esther Sterschi (fostă Florica Marin), propusă pentru funcţia de procuror şef al Secţiei de Resurse Umane şi Documentare din cadrul PÎCCJ, nu a fost agent/colaborator al poliţiei politice comuniste, aşa cum rezultă din Decizia nr. 980 din 24 octombrie 2006 a Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii; doamna Florea Adina, propusă pentru funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, nu a fost lucrător sau colaborator al Securităţii, aşa cum rezultă din Adeverinţa nr. 5430 din 4 iunie 2009 a Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii; doamna Giorgiana Hosu, propusă pentru funcţia de procuror şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, nu a fost agent/colaborator al poliţiei politice comuniste, aşa cum rezultă din Decizia nr. 953 din 24 octombrie 2006 a Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii”, se arată într-un comunicat al Ministerului Public.

Ministerul Public mai precizează că, în procedura de numire în funcţiile de conducere, iniţiată de ministrul justiţiei în data de 10 august 2018, doamnele procuror au depus declaraţiile prevăzute de art. 54 alin. (2) raportat la art. 48 alin. (10)-(11) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Acest aspect, precum şi verificările efectuate asupra declaraţiilor depuse rezultă şi din avizele Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru procurori, potrivit sursei citate.

Astfel, Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat verificări din partea Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Agenţiei Naţionale de Integritate şi Inspecţiei Judiciare şi a primit răspuns din partea ultimelor două instituţii.

Referitor la absenţa răspunsului din partea Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Ministerul Public precizează că, potrivit art. 48 alin. (12) din Legea nr. 303/2004, „Înainte de numirea în funcţiile de conducere, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii verifică şi comunică, în termen de 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, dacă judecătorul a făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau a colaborat cu acestea”.

Pe de altă parte, art. 211 alin. (3) lit. c) din Regulamentul privind transferul şi detaşarea judecătorilor şi procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor şi procurorilor în alte funcţii de conducere, precum şi numirea judecătorilor în funcţia de procuror şi a procurorilor în funcţia de judecător, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 193/2006, modificată şi completată, prevede că: «Direcţia resurse umane şi organizare întocmeşte, în termen de cel mult 30 de zile de la depunerea propunerii ministrului justiţiei, un referat în care consemnează (…) c) depunerea declaraţiilor prevăzute de art. 55 alin. (3) raportat la art. 48 alin. (11) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a rezultatului verificării efectuate de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, dacă acesta s-a primit în termenul prevăzut de lege.»”, se mai arată în comunicat.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *