În 33 de ani după căderea regimului comunist, România a schimbat 27 de miniștri la Sănătate, însă realizările notabile sunt prea puține. România rămâne țara în care construirea unui spital durează peste 30 de ani, în care spitalele existente sunt infestate de bacterii nosocomiale și țara în care, în secolul 21, încă se moare de boli tratabile.
Trei spitale în 33 de ani
Guvernul Văcăroiu este primul care pune bazele unui spital nou-nouț, în 1996, la Iași, dar din cauza birocrației, construcția a fost gata abia în 2012, după 16 ani! Prevăzut inițial ca spital județean de urgență, a fost transformat ulterior, pe hârtie, în Institut de Oncologie și inaugurat pe 25 martie 2012. 17 miniștri s-au perindat la Ministerul Sănătății în tot acest timp. Investiția s-a ridicat la peste 75 de milioane de euro, banii din bugetul de stat.
Al doilea spital construit în România după 1990 este cel de la Mioveni. Construcția a început în martie 2016, cu finanțare asigurată integral din programul PNDL și din bugetul autorităților locale, fiind o inițiativă a primarului orașului Mioveni, Ion Georgescu. Când a fost inaugurat, însă, în 2019, meritele au fost asumate de premierul de atunci, Viorica Dăncilă, care a tăiat panglica și a făcut o baie de mulțime.
Un al treilea spital a fost început în 1991, la Fălticeni, dar proiectul a fost oprit în anul 2000 din lipsă de fonduri.
După aproape un deceniu de schimburi de replici, Spitalul Municipal Fălticeni a fost transferat din administrația Ministerului Sănătății în administrația Consiliului Local Fălticeni. Cel puțin între anii 2015 și 2019, Ministerul Sănătății a alocat prin Direcția de Sănătate Suceava mai multe sume de bani pentru acest spital.
Spitalul a fost inaugurat în 2 septembrie 2021, după ce construcția sa a durat peste 30 de ani. 30 de ani și 3 luni, mai exact, lucrările fiind începute pe 8 iunie 1991.
Locul 1 în UE la decese din cauze tratabile
România ocupă locul 1 în Uniunea Europeană la numărul de decese din cauze tratabile, arată raportul Starea Sănătății în Uniunea Europeană, publicat în 2021 de Comisia Europeană. La fiecare 100.000 de români, 210 mor din cauze tratabile, ceea ce înseamnă o medie de unul din 476 de români. Media celor 27 de state membre ale Uniunii Europene este de 91 de decese tratabile la suta de mii de locuitori – mai puțin de jumătate față de România.
„Podiumul” sumbru este completat de Letonia (locul 2) cu 196 de decese din cauze tratabile la suta de mii de locuitori și de Bulgaria (locul 3) cu 188 de decese din cauze tratabile la suta de mii de locuitori.
La polul opus, cele mai puține decese din cauze tratabile se înregistrează în Norvegia (59 la suta de mii de locuitori), Franța (63 la suta de mii de locuitori) și Islanda (64 la suta de mii de locuitori).
Mortalitate tratabilă este definită ca moartea care poate fi evitată în principal prin intervenții de îngrijire a sănătății, inclusiv screening și tratament, iar indicatorul face referire la mortalitatea prematură (sub 75 de ani).
Nosocomialele din spitale și dezinfectanții diluați
În România, infecțiile nosocomiale din spitale sunt în continuare ascunse, iar managerii sunt sancționați dacă declară prea multe. S-au făcut progrese nesemnificative în legătură cu raportarea reală a infecțiilor, există o creștere de la 0,2% la 2%, dar nici aceasta nu e realitatea. Media europeană e de 8 procente.
Situația e recunoscută chiar de ministrul actual al Sănătății, Alexandru Rafila: „Între raportarea reală și corecție este o diferență de 3 ori, înseamnă schimbări de mentalitate, dar să avem pârghii, să avem laboratoare să depisteze infecțiile. La nivel public, mai mulți miniștrii ai Sănătății au vorbit despre această problemă, neștiind însă numărul real al infecțiilor din spitale. În aceste condiții, nici măsurile nu pot fi stabilite corect”.
La proliferarea infecțiilor din spitale au contribuit în mare măsură și dezinfectanții diluați, vânduți ani de zile de Hexi Pharma.
Compania de dezinfectanți a lui Dan Condrea (care s-a sinucis ulterior) a fost acuzată de „genocid” în 2016, după ce s-a descoperit că dezinfectanții acestei companii au fost diluați de până la 2000 de ori care a declanșat zeci de mii de infecții nosocomiale din spitalele din România.
Scandalul Hexi Pharma a izbucnit dupa ce s-a dezvăluit, bazându-se pe declarațiile și pe documentele furnizate de foști angajați ai firmei, că dezinfectanții furnizați de această companie spitalelor au concentrații mai mici decât cele înscrise pe etichetă.
Compania Hexi Pharma a fost pusa sub urmărire penală de procurorii Parchetului General pentru participație improprie la infracțiunea de zădărnicire a combaterii bolilor, în dosarul dezinfectanților diluați din spitale.
Lista miniștrilor Sănătății din 1990 până astăzi
Dan Enăchescu -16 octombrie 1989-19 noiembrie 1990
Bogdan Marinescu– 28 iunie 1990 – 16 octombrie 1991
Mircea Maiorescu– 16 octombrie 1991- 19 noiembrie 1992
Iulian Mincu– 19 noiembrie 1992- 23 august 1996
Daniel Bartoș– 23 august 1996- 12 decembrie 1996
Ștefan Drăgulescu– 12 decembrie 1996- 5 decembrie 1997
Ion Victor Brukner– 5 decembrie 1997- 17 aprilie 1998
Farncisc Baranyi– 17 aprilie 1998- 24 iunie 1998
Valeriu Stoica– 24 iunie 1998- 10 iulie 1998
Gabor Hajdu– 10 iulie 1998- 28 decembrie 2000
Daniel Bartoș– 28 decembrie 2000- 19 iunie 2003
Mireca Beuran– 19 iunie 2003- 20 octombrie 2003
Ionel Blănculescu– 20 octombrie 2003- 27 noiembrie 2003
Ovidiu Brînzan– 27 noiembrie 2003- 28 decembrie 2004
Mircea Cinteză– 28 decembrie 2004- 22 august 2005
Eugen Nicolăescu– 22 august 2005- 22 decembrie 2008
Ion Bazac– 22 decembrie 2008- 1 octombrie 2009
Adrian Videanu– 1 octombrie 2009- 17 august 2009
Attila Cseke– 23 decembrie 2009- 17 august 2011
Ladislau Ritli– 17 august 2011- 1 octombrie 2012
Raed Arafat– 1 octombrie 2012- 2 octombrie 2012
Victor Ponta– 2 octombrie 2012- 8 noiembrie 2012
Raed Arafat– 8 noiembrie 2012- 21 decembrie 2012
Eugen Nicolăescu– 21 decembrie 2012– 26 februarie 2014
Nicolae Bănicioiu– 26 februarie 2014- 5 martie 2014
Nicolae Bănicioiu– 5 martie 2014- 17 noiembrie 2015
Patriciu Achimaș– Cadariu- 17 noiembrie 2015- 9 mai 2016
Dacian Cioloș – 9 mai 2016- 20 mai 2016
Vlad Voiculescu– 20 mai 2016- 4 ianuarie 2017
Sorin Pintea– 29 ianuarie 2018- 4 noiembrie 2019
Victor Costache– 4 noiembrie 2019- 26 martie 2020
Nelu Tătaru– 26 martie 2020- 23 decembrie 2020
Vlad Voiculescu– 23 decembrie 2020- 14 aprilie 2021
Florin Cîțu– 14 aprilie 2021- 21 aprilie 2021
Ioana Mihăilă– 21 aprilie 2021- 8 septembrie 2021
Attila Cseke– 8 septembrie 2021- 25 noiembrie 2021
Alexandru Rafila– 25 noiembrie 2021- prezent
