După 33 de ani și 18 miniștri care au gestionat sportul românesc, infrastructura din sistemul naţional pentru educaţie fizică şi sport este în proporţie de 75% una de nivelul anilor 1980. Multe din bazele sportive construite înainte de 1989, rămase în picioare, au acum o imagine dezolantă. Subterfugiile legislative, nepăsarea administratorilor sau retrocedarea terenurilor a permis ca multe dintre bazele sportive din perioada comunistă să fie abandonate sau demolate, pentru a face loc unor proiecte imobiliare.
Bazele sportive s-au transformat în blocuri de birouri
În perioada de după anul 1990, multe dintre terenurile şi imobilele care făceau parte din bazele sportive au fost retrocedate în baza Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 -22 decembrie 1989.
În condiţiile în care pe terenurile care reprezintă baze sportive există construcţii edificate înainte de anul 1990, fără autorizaţie de construire, acţiunile de restituire s-au finalizat prin retrocedări în natură, astfel că au intrat în proprietatea noi lor proprietari şi clădirile respective. Astfel, în situaţia negocierii ulterioare a preţului de cumpărare de către reprezentanţii autorităţii de resort cu deţinătorii bazelor sportive, existenţa construcţiilor pe terenurile revendicate şi ulterior restituite face ca preţul negociat să fie mai mare decât preţul unui teren liber de construcţii.
Nu există o evidenţă a bazelor sportive aflate în proprietatea fostelor întreprinderi de stat, aceasta putând reprezenta o bază de plecare pentru stabilirea situaţiei actuale a bazelor sportive.
Românii nu au unde, dar nici nu vor să facă sport
Datele celui mai recent Eurobarometru arată că românii sunt printre cei mai sedentari dintre europeni. Un procent de 62% dintre români nu fac vreodată sport, iar îngrijorător este că românii nu au un obicei de a transforma mișcarea într-un mod de viață, ci mai degrabă revin în sala de sport fie la început de an, fie după vacanță.
Conform celui mai recent studiu efectuat la nivel European, România se regăsește în top 5 cele mai sedentare țări. Cifrele arată că doar 2% dintre români merg în sala de fitness sau fac sport în mod regulat, iar 18 % fac mișcare uneori. Însă îngrijorător este că 62% dintre români nu fac deloc sport.
La nivel european, Portugalia și Grecia ocupă primele locuri când este vorba de sedentarism. La polul opus, cei mai pasionați de mișcare sunt suedezii, doar 12% din populația Suediei nu face sport.
6 din 10 români sunt supraponderali sau obezi
În România, conform Studiului Naţional privind Prevalenta Diabetului, a Prediabetului, Supraponderii, Obezităţii , Dislipidemiei, Hiperuricemiei şi Bolii Cronice de Rinichi (PREDATORR), 31,4% dintre adulţii cu vârste cuprinse între 20 şi 79 de ani sufera de obezitate. Dintre aceştia, 21,5% prezintă obezitate de gradul I, 7,2% au obezitate de gradul II şi 2,7% suferă de obezitate morbidă. În ceea ce priveşte supraponderea, 34,6 % sunt afectaţi. Cu alte cuvinte, 6 din 10 adulţi au probleme cu greutatea.
Potrivit unor studii internaționale, rata obezității infantile la nivel mondial a crescut de zece ori în ultimele patru decenii, numărul copiilor diagnosticați cu obezitate ajungând la aproximativ 124 de milioane.
“Pentru România, absența statisticilor oficiale face ca obezitatea infantilă să rămână un ucigaș tăcut. Singurul studiu oficial conține date din anul 2015 și arată că la toate grupele de vârstă studiate – 7, 8 și 9 ani -, ponderea copiilor cu probleme de greutate (supraponderali sau obezi) este de peste 25%”, se arată într-un comunicat remis de 360medical.ro.
Unul din 4 copii are probleme de greutate
Federația Mondială a Obezității estimează că, în lipsa unor măsuri drastice de prevenție și tratament, până în anul 2030, aproape 500.000 de copii cu vârste între 5 și 19 ani vor suferi de obezitate în România. Astfel, 1 din 4 copii din grupele studiate are probleme de greutate.
Potrivit comunicatului, obezitatea infantilă a devenit una dintre cele mai importante probleme de sănătate publică în țările dezvoltate și în curs de dezvoltare. Comorbidități precum diabetul de tip ll și steatohepatita (boala ficatului gras), care erau considerate boli ale adultului, sunt frecvent diagnosticate, în momentul de față, la copii cu obezitate.
Specialiștii avertizează că adolescenții și copiii obezi prezintă riscuri crescute de a dezvolta boli grave la nivelul întregului organism, de la cele cardiovasculare, endocrine, gastrointestinale, neurologice, pulmonare, la afecțiuni ortopedice, dermatologice, psihosociale, precum și limitări funcționale. Evaluarea și monitorizarea acestor comorbidități este parte a planului de tratament.
Ministrul Sportului se plânge de starea sportului românesc
La prezentarea Strategiei Naționale pentru Sport, ministrul Eduard Novak a declarat că vrea să crească numărul sportivilor legitimaţi de la 250.000 la 2 milioane.
„Noi avem 250.000 de sportivi legitimaţi, în timp ce Suedia are cred 4 milioane. Cu această reformă a descentralizării şi axare a finanţării pe performanţă şi pe număr de legitimaţi vrem să sprijinim cât mai mult sportul privat. Deci eu cred că putem să ajungem la 2 milioane, acesta ar fi un target la finalul celor 10 ani. Dar asta depinde mult de ieşirea din această structură de stat”, a spus el.
De asemenea, ministrul a explicat că Strategia Naţională pentru Sport prevede construirea a numeroase baze sportive pentru cele 19 sporturi prioritare. Mai exact câte o bază sportivă în fiecare din cele 42 de reşedinţe de judeţ pentru fiecare din cele 19 sporturi prioritare. Novak a recunoscut însă că obiectivul este unul greu de atins, dar speră ca măcar cele 19 discipline să aibă baze sportive în jumătate din reşedinţele de judeţ la finalul celor 10 ani.
„Conceptul final al Strategiei este ca în fiecare reşedinţă de judeţ să existe o bază sportivă pentru sporturile prioritare. Cu siguranţă, pentru 10 ani este extrem de mult (n.r. – de construit), dar dacă reuşim să construim în 10 ani jumătate din aceste baze sportive este foarte bine. Dacă, de exemplu, vorbim de tenis de masă, putem în 10 ani să facem zece săli dedicate, vorbind realistic. Noi acum o să ne apucăm să bugetăm şi să venim cu nişte date concrete în aceste 30 de zile. Iar la finalul dezbaterii publice vom avea şi date concrete cât ne asumăm să construim în 10 ani. Nu avem un buget pentru strategie nici estimativ. Acum începem să lucrăm pe buget, să discutăm cu federaţiile, ele să ne prezinte proiectele lor pe 10 ani şi apoi să avem un buget real pe această perioadă”, a menţionat Novak.
Lista miniștrilor care au gestionat sportul românesc
Mircea Angelescu– 26 decembrie 1989- 28 iunie 1990
Bogdan Niculescu-Duvăz– 28 iunie 1990- 16 octombrie 1991
Ioan Moldovan– 16 octombrie 1991- 18 noiembrie 1992
Gheorghe Angelescu– 19 noiembrie 1992- 28 august 1993
Alexandru Mironov– 28 august 1993- 11 decembrie 1996
Mihai-Sorin Stănescu– 12 decembrie 1996- 5 decembrie 1997
Crin Antonescu– 5 decembrie 1997- 28 decembrie 2000
Georgiu Gingăraș– 28 decembrie 2000- 19 iunie 2003
Monica Iacob-Ridzi– 22 decembrie 2008- 14 iulie 2009
Luminița Plăcintă– 14 iulie 2009- 23 decembrie 2009
Nicolae Bănicioiu– 21 decembrie 2012- 4 martie 2014
Gabriela Szabó– 4 martie 2014- 17 noiembrie 2015
Elisabeta Lipă– 17 noiembrie 2015- 4 ianuarie 2017
Marius Dunca– 4 ianuarie 2017- 29 ianuarie 2018
Ioana Bran– 29 ianuarie 2018- 20 noiembrie 2018
Bogdan Matei- 20 noiembrie 2018- 4 noiembrie 2019
Ionuț-Marian Stroe– 4 noiembrie 2019- 23 decembrie 2020
Carol-Eduard Novak– 23 decembrie 2020- în funcțiune
