Skip to content
Politică

Ministrul Aurescu, vizită în Budapesta. Ce se află pe agenda bilaterală și care este cel mai important punct

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a vorbit, în cadrul unui interviu acordat Agerpres, despre vizita de lucru pe care o efectuează joi la Budapesta, ocazie cu care va avea consultări cu omologul ungar, Peter Szijjarto.

Ministrul Aurescu a declarat că unul dintre cele mai importante puncte de pe agendă este Protocolul Comitetului de specialitate româno-ungar de cooperare privind problemele minorităților naționale.

”Suntem (…) îngrijorați de soarta românilor din Ungaria, a căror identitate culturală este amenințată, motiv pentru care tergiversarea lucrărilor Comitetului poate avea consecințe grave asupra lor. În mod specific, am în vedere asigurarea la un standard adecvat a educației în limba română la toate nivelurile de învățământ, precum și finanțarea adecvată a presei de limba română (…). Sunt importante pentru noi și măsurile pe care statul ungar trebuie să le adopte și să le pună în aplicare cu fermitate pentru eradicarea fenomenului de etno-business care erodează identitatea națională”, a declarat Bogdan Aurescu.

Întrebat în ce stadiu se află Protocolul Comitetului de specialitate româno-ungar de cooperare privind problemele minorităților naționale, Bogdan Aurescu a răspuns: „Vă pot asigura că partea română și-a manifestat în permanență deschiderea și dorința de a lucra și obține rezultate în cadrul Comitetului de specialitate româno-ungar de colaborare în problemele minorităților naționale, format pe care Guvernele României și Ungariei l-au creat tocmai pentru a colabora, ca niște parteneri adevărați, în asigurarea conservării și promovării identității minorității române din Ungaria și a celei maghiare din România.

Apelurile repetate ale părții române pentru continuarea activității Comitetului în vederea finalizării Protocolului celei de a 8-a sesiuni au rămas, perioade îndelungate, fără răspuns, deși am început acest exercițiu încă din 2011, ultimul Protocol fiind semnat în 2009. Partea română nu poate fi de acord cu acest tip de abordare, de a plasa în subsidiar activitatea acestui Comitet, care în sine reprezintă un cadru de dialog și abordare consensuală, la nivel bilateral, a problemelor persoanelor aparținând minorităților naționale. Consider că abordarea de tip consensual, care corespunde pe deplin normelor și principiilor de drept internațional care guvernează relațiile dintre state și cooperarea internațională în acest domeniu specific, așa cum o indică și Raportul din octombrie 2001 al Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei privind tratamentul preferențial al minorității înrudite de către state, este superioară oricăror abordări unilateraliste.

Am aniversat de curând, la 29 aprilie, 20 de ani de când România a ratificat Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale, principalul instrument juridic al Consiliului Europei în domeniu. România a fost primul stat care a ratificat această convenție în mai puțin de 3 luni de la data la care a fost adoptată, respectiv semnată de România (1 februarie 1995).

Politicile României în materie de protecție a drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, definite încă de la începutul anilor ’90, urmează îndeaproape filosofia Convenției, România promovând acțiuni concrete pentru protejarea identității etnice, culturale, lingvistice, religioase a persoanelor aparținând minorităților naționale care trăiesc în mod tradițional pe teritoriul României. Interculturalitatea, ca idee fundamentală prin care Convenția-cadru urmărește asigurarea dialogului, a întrepătrunderii între diversele culturi care se manifestă într-un spațiu dat, a reprezentat și reprezintă firul călăuzitor al măsurilor pe care România înțelege să le promoveze în favoarea minorităților naționale de pe teritoriul său.

Această abordare interculturală — care este opusă conceptului de segregare, de izolare a minorităților, inclusiv sub forma autonomiei pe criteriu etnic, ce nu face parte din standardele europene actuale în domeniul protecției minorităților — are în vedere contribuția deosebită a tuturor minorităților naționale de pe teritoriul României la definirea societății românești.

Modelul românesc de interculturalitate, de diversitate culturală și de dialog interetnic se fundamentează tocmai pe măsurile pe care România le adoptă pentru a valoriza identitatea etnică, lingvistică, religioasă, culturală specifică a fiecărei persoane care se definește ca aparținând unei minorități naționale, respectiv pe implicare a acestora în luarea deciziilor în interesul întregii societăți românești. România rămâne puternic angajată în promovarea diversității, a culturii dialogului și a respectului față de celălalt.

Chiar președintele Comisiei de la Veneția, Gianni Buquicchio, a evidențiat, săptămâna trecută, la Cluj, cu prilejul acestei aniversări, abordarea pozitivă și constructivă a României în ceea ce privește protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale.

Suntem însă îngrijorați de soarta românilor din Ungaria, a căror identitate culturală este amenințată, motiv pentru care tergiversarea lucrărilor Comitetului poate avea consecințe grave asupra lor. În mod specific, am în vedere asigurarea la un standard adecvat a educației în limba română la toate nivelurile de învățământ, precum și finanțarea adecvată a presei de limba română, ‘Foaia Românească’, spre exemplu, având o tradiție de peste 60 de ani în promovarea identității etnice, culturale, lingvistice a minorității române din Ungaria. Sunt importante pentru noi și măsurile pe care statul ungar trebuie să le adopte și să le pună în aplicare cu fermitate pentru eradicarea fenomenului de etno-business care erodează identitatea națională.

Tocmai de aceea am insistat asupra necesității continuării activității Comitetului de specialitate, iar lucrările sale să fie consemnate în protocoale semnate de co-președinții celor două părți. Avem realizări care se cuvine a fi evidențiate și planuri de viitor care trebuie să fie asumate de cele două Guverne. Sper că eforturile din ultimele luni pentru negocierea și finalizarea Protocolului celei de a 8-a sesiuni a Comitetului de specialitate vor face posibilă finalizarea acestui document în contextul creat de vizita mea la Budapesta din 7 mai 2015.

Importanța acestui document bilateral este evidentă. Sunt convins că, atât pentru România, cât și pentru Ungaria, acest Protocol este un document care poate arăta, mai ales în contextul internațional actual, că două state europene pot colabora, cu bună credință, în protejarea identității etnice, culturale, lingvistice și religioase a minorităților naționale. Ar fi o dovadă a parteneriatului nostru în promovarea celor mai bune practici în domeniul protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, precum și a faptului că minoritatea românească din Ungaria și minoritatea maghiară din România sunt punți de legătură care aduc mai aproape țările și popoarele noastre”

Nu în ultimul rând ministrul Aurescu a vorbit despre temele care se mai află pe agenda bilaterală.

„Foarte multe și foarte importante. Sper să reușim să le abordăm pe toate. Avem o agendă pe care subiecte economice, cum ar fi comerțul bilateral, investițiile reciproce în economiile noastre, conectarea autostrăzilor, noul program bilateral de cooperare transfrontalieră pentru perioada 2014-2020, securitatea energetică și formatele bilaterale de lucru sectoriale, ocupă un loc foarte important.

Cred că avem câteva realizări cu care ne putem mândri și ar trebui ca opinia publică ungară să le cunoască, deoarece acestea sunt cele care dau cu adevărat substanță relației noastre bilaterale. Mă voi referi pe scurt la ele.

Astfel, comerțul nostru bilateral s-a situat, din nou, în jurul cifrei de 7,3 miliarde de euro, foarte aproape de un nou record în relațiile noastre economice.

De asemenea, Guvernul român a aprobat, în urmă cu o săptămână, programul bilateral de cooperare transfrontalieră pentru perioada 2014-2020, agreat cu partea ungară și sperăm ca Guvernul ungar să aprobe cât mai rapid posibil acest program, astfel încât să-l putem trimite Comisiei Europene pentru comentarii și să fim în măsură să începem, la sfârșitul acestui an, implementarea acestui program în beneficiul cetățenilor țărilor noastre din zona eligibilă a programului.

Totodată, în urma reuniunii grupului nostru de lucru pentru autostrăzi, suntem aproape de a finaliza proiectul nostru de a avea o autostradă care traversează frontiera dintre țările noastre. Suntem, așadar, optimiști că acest lucru va deveni realitate în viitorul cât mai apropiat.

În ceea ce privește securitatea energetică, România continuă să urmărească și să acorde atenție deosebită tuturor inițiativelor regionale în direcția diversificării aprovizionării — atât rute, cât și, foarte important, surse — care se conformează principalelor obiective de securitate energetică ale UE. Din această perspectivă, consider că decizia de creare a unei Uniuni a Energiei, formulată la Consiliul European din luna martie, proiect care acordă o importanță deosebită securității energetice, reprezintă un punct de plecare extrem de important către acțiunea viitoare a Uniunii în scopul diversificării rutelor și surselor de aprovizionare energetică.

În același timp, opinia noastră este că orice discuție despre noi proiecte de infrastructură energetică trebuie să se întemeieze pe obiectivele strategice ale UE (constituirea Uniunii Energiei, legislația UE în domeniul energiei, viitorul Ucrainei ca țară de tranzit, dezvoltarea Coridorului Sudic) și posibilitatea accesării de sprijin financiar european.

Împreună cu Ungaria și alte state partenere — Azerbaijan, Georgia — România este în curs de a analiza, ca urmare a prezentării studiului de fezabilitate în luna decembrie a anului trecut, realizarea proiectului AGRI LNG care urmărește să aducă resurse energetice din zona Mării Caspice către piața europeană. Sperăm să vedem evoluții ale acestui proiect în anul 2015.

România continuă să susțină alimentarea cu energie a statelor din regiune din surse diversificate și sigure, având în vedere, în egală măsură, potențialul intern și accesarea de noi surse de aprovizionare. În acest context, subliniem potențialul Mării Negre, inclusiv platoul continental românesc, ca viitoare sursă de energie pentru regiune”, a declarat Bogdan Aurescu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *