Ministrul Economiei: exploatarea rezervelor de cupru ale României, legate de iazul de decantare

Radu Oprea
Sursa foto: Inquam photos

Producţia viitoare a Cupru Min Abrud, companie care exploatează zăcământul de la Roşia Poieni, unde se află 60% din rezervele de cupru ale României, depinde foarte mult de măsurile care vor fi luate în cazul iazului de decantare de la Valea Şesei, a declarat, luni, ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Ştefan-Radu Oprea.

Ministrul Oprea se află luni şi marţi în judeţul Alba şi a avut o deplasare la exploatarea minieră din Munţii Apuseni, unde statul este unic acţionar.

„Acolo sunt teme mai vechi, a fost (în vizită – n.r.) şi ministrul Mediului. Încercăm să găsim soluţii astfel încât compania să fie profitabilă şi să vedem planurile de dezvoltare pe viitor, felul în care fondurile pe care le au la dispoziţie le investesc. (…). Astăzi sunt încă pe pierdere. Au avut o pierdere conjuncturală, din câte mi-a spus managementul de la Cupru Min”, a afirmat, într-o conferinţă de presă, la Alba Iulia, înaintea vizitei în teren, Ştefan-Radu Oprea.

Întrebat ce înseamnă mai exact „pierdere conjuncturală”, ministrul a explicat că au fost probleme legate de fluctuaţia pe care a avut-o preţul concentratului la bursă, coroborată cu creşterea preţului la energie. El a adăugat că este o pierdere care poate fi însă recuperată într-un timp foarte scurt.

„Ştiu problemele pe care le au. A fost şi ministrul Fechet pentru a vedea ce se întâmplă cu iazul de decantare, pentru că depinde foarte mult producţia viitoare de măsurile care vor fi luate cu iazul de decantare”, a spus ministrul.

Acesta a precizat că trebuie înălţat iazul de decantare pentru a putea permite exploatarea în continuare la Cupru Min, iar acolo este o chestiune legată de autorizaţia de mediu.

„Cei de la Cupru Min au cerut o excepţie, răspunsul de la Ministerul Mediului, sub semnătura ministrului, a fost că nu există posibilitatea unei excepţii şi vor trebui făcute anumite investiţii. E o problemă de mediu astăzi şi cred că răspunsul cel mai bun trebuie să vină de la Ministerul Mediului”, a mai declarat Ştefan-Radu Oprea.

Iazul de decantare a intrat în exploatare la sfârşitul anului 1978. De atunci, a fost în exploatare cu excepţia unei perioade de circa un an, când uzina a fost oprită, iar în iaz neutralizarea apelor acide s-a realizat prin tratarea continuă de var cu un consum zilnic de 40 de tone. În 2020, Cupru Min Abrud anunţa că vrea să investească peste 9,5 milioane de lei în supraînălţarea barajului iazului de decantare Valea Şesei, pentru a mări capacitatea de depozitare a acestuia.

În altă ordine de idei, ministrul Economiei a dezvăluit luni că se studiază posibilitatea realizării în România, împreună cu noii acţionari de la Moldomin, o firmă turcă, a unui combinat în care să fie prelucrat minereul.

„Nu poate Cupru Min-ul singur. Trebuie să fie o capacitate dimensionată pentru a răspunde nevoilor de a aduce valoare adăugată minereului de cupru din România. Din câte ştiu, a şi fost o delegaţie, pentru că m-am întâlnit deja cu prim-ministrul Marcel Ciolacu şi cu alţi colegi din Guvern cu compania turcă, în ideea de a începe exploatarea şi acolo şi de a aduce valoare adăugată. Din câte ştiu, deja reprezentanţii companiei turce au fost la Cupru Min pentru a vedea împreună cum putem să gestionăm şi acest proiect şi, eventual, să îl demarăm în România”, a punctat ministrul Oprea.

El a mai spus că trebuie sprijinită în continuare activitatea minieră din judeţul Alba.

„S-au schimbat percepţiile, s-au schimbat lucrurile în Uniunea Europeană, urmare a crizei pandemice, când am văzut că inflaţia a fost generată de către precaritatea lanţurilor de aprovizionare. Odată cu noua strategie industrială europeană, se pune din nou accent pe minerit, se pune din nou accent pe ideea de a fi independenţi în resurse critice, iar judeţul Alba are un astfel de potenţial. Există tehnologii care sunt mult mai prietenoase cu mediul decât cele clasice şi atunci aceasta este ideea de a încerca să menţinem mineritul şi să fim din nou prezenţi cu acele materii critice în România de care UE are nevoie şi să aducem valoare adăugată materiilor prime, nu doar să le exportăm, ci să le şi prelucrăm aici”, a conchis ministrul Economiei, preluat de AGERPRES.

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: