Ministrul Justiției, proiect de lege pentru cei condamnați la închisoare cu executare

judecător judecată proces
Sursa foto: Freepik

Dacă persoana condamnată la închisoare cu executare nu se prezintă în 7 zile să execute sentinţa, atunci la pedeapsa existentă se adaugă şi cea pentru evadare, anunță Gorghiu.

Ministrul Justiţiei Alina Gorghiu a anunţat că a transmis spre avizare la Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) un proiect de lege care „descurajează sustragerea de la executarea unei pedepse definitive privative de libertate”. Astfel iniţiativa legislativă prevede ca în cazul unei persoane condamnare la închisoare cu executare să îi fie adaugată la pedeapsa dispusă şi una pentru evadare, în cazul în care nu se prezintă în termen de 7 zile pentru a îşi executa sentinţa.

„Statul român nu a fost niciodată pasiv legat de acest subiect al extrădării fugarilor şi nu doar că nu a fost pasiv, ne-am preocupat permanent de soluţiile legislative. Acum de exemplu, am înaintat CSM din nou un proiect şi sper să obţinem un aviz favorbabil pe această iniţiativă. Este vorba despre un proiect de lege care descurajează sustragerea de la executarea unei pedepse definitive privative de libertate. În limba română ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că cel care a fost condamnat la închisoare cu executare, dacă nu se prezintă în termen de 7 zile pentru îşi executa pedeapsa, se adaugă la pedeapsa pe care o are şi pedeapsa pentru evadare”, a afirmat Alina Gorghiu, într-o conferinţă de presă susţinută marţi la sediul PNL Călăraşi.

Ministrul Justiţiei a mai precizat că este un proiect pe care l-a înaintat pentru a avea un punct de vedere de la Consiliul Superior al Magistraturii şi, „în funcţie de ceea ce spun colegii din CSM, vom decide introducerea acestuia în procedură”.

Senatoarea PNL a adăugat că „deşi sunt foarte puţine persoane condamnate în România care aleg jurisdicţii străine, şi sigur aleg şi prevederile legislaţiei altor state pentru a nu executa pedeapsa în sistemul penitenciar românesc, unele cazuri sunt de notorietate şi atunci senzaţia este că sunt foarte mulţi cei care pleacă în străinătate şi îşi execută pedeapsa acolo”.

„Condiţiile de detenţie din România au fost argumentul principal până acum folosit de aceşti fugari pentru a executa pedeapsa în alt stat. Nu suntem singurul stat în această situaţie. Mai sunt şi alte state din Uniunea Europeană cu situaţii similare. De aceea vă rog să îmi permiteţi să vă dau câteva detalii despre maniera în care încercăm să consolidăm cooperarea judiciară cu aceste state. În primul rând, trebuie să ştim cu toţii că atribuţiile privind emiterea şi executarea mandatului european de arestare aparţine exclusiv instanţelor de judecată. Ministerul Justiţiei şi rolul lui este limitat doar la facilitarea comunicării, asistării şi sprijinirii autorităţilor judiciare române şi străine la emiterea acestui mandat european de arestare”, a completat Gorghiu.

231 de persoane căutate de autorităţile române au fost identificate în doar 7 zile

Gorghiu a adăugat că, în perioada 14-20 iulie 2023, poliţiştii români au pus în aplicare 13 mandate europene de arestare, iar 231 de persoane căutate de autorităţile române au fost identificate de partenerii străini pe teritoriul lor, în decursul acestei săptămâni.

„Vă dau câteva date statistice ca să puteţi să înţelegi dimensiunea acestui fenomen. În acest moment în care eu ţin conferinţa de presă la Călăraşi, România nu mai înregistrează niciun refuz cu privire la extrădarea fugarilor din state ca Germania, Marea Britanie, Suedia. Toate cele pe care le-am menţionat, cu care anterior au fost anumite probleme, ne asigură extrădarea cetăţenilor de pe teritoriul lor. Cu privire la fugarii din Italia, despre care s-a făcut destul de mult vorbire în spaţiul public, pot să vă spun că România şi-a îndeplinit obligaţiile care decurg din relaţia bilaterală de cooperare judiciară şi a respectat principiul reciprocităţii şi vreau să vă dau câteva cifre şi aici, ca să cunoaşteţi îndeaproape situaţia. Un număr de 72 de persoane au fost predate în 2020, 80 de persoane predate în 2021, 86 de persoane predate în 2022, durata medie a procedurii judiciare fiind de 25 de zile”, a mai spus Alina Gorghiu.

Aceasta a mai precizat că a transmis o scrisoare omologului italian, pe 11 iulie, în care i-a propus să existe un dialog tehnic şi politic bilateral pe tema extrădării fugarilor, în aşa fel încât cooperarea judiciară să fie la nivelul dorit.

Autor

  • Chirciu Simona-Maria

    Simona-Maria Chirciu, editor coordonator. Simona-Maria Chirciu este Doctor în Științe Politice, autoare și expertă pe drepturile omului. Cu o experiență de peste 7 ani în presa scrisă și online, a ținut ateliere pe Media Literacy, tehnici de manipulare și Fake News.

    View all posts

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: