Skip to content
Politică

Ministrul Mediului este chemat la explicaţii. Ce riscă România din partea UE

Ministrul Mediului este chemat la explicaţii. Ce riscă România din partea Uniunii Europene (UE) în legătură cu neîndeplinirea unor standarde impuse de Bruxelles.

Într-un comunicat trimis, vineri, PSnews.ro, PNL-ista Lucia Varga (la rândul ei deţinătoare a portofoliului de Mediu, în guvernul Victor Ponta 2) anunţă că, la invitația grupului PNL din Camera Deputaților, actualul ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor, Graţiela Gavrilescu, va participa, luni, în cadrul „Orei Guvernului”, la dezbaterea politică având tema ”Stadiul implementării măsurilor asumate de România prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană – Capitolul Mediu”.

Oportunitatea lansării acestei dezbateri derivă din angajamentul luat de România, în calitatea de stat membru al Uniunii Europene, în vederea asigurării protecției și îmbunătățirii calității mediului şi a standardelor de viaţă pentru cetăţenii săi, conform cu acquis-ul de mediu, se arată în comunicatul citat.

Lucia Varga aminteşte că, prin Tratatul de Aderare, România a acceptat realizarea de investiţii în infrastructura de alimentare cu apă şi canalizare şi asigurarea condiţiilor de viaţă decente pentru locuitorii săi. Astfel că, până la 31 decembrie 2015, trebuia să fie realizate sisteme de alimentare cu apă în majoritatea oraşelor mari, iar gradul de colectare a apelor uzate trebuia să fie de 100% pentru localităţile cu peste 10.000 locuitori-echivalent (l.e.), şi 80% pentru localităţile cu peste 2.000 l.e., în timp ce epurarea apelor uzate trebuia realizată în proporţie de 100% pentru localităţile cu peste 10.000 l.e. şi de 77% pentru localităţile cu peste 2.000 l.e.

Conform Directivei 91/271/CEE (transpusă prin HG 188/2002) un locuitor-echivalent (l.e.) reprezintă încărcarea organică biodegradabilă având un consum biochimic de oxigen la 5 zile – CBO5 – de 60 g de oxigen/zi.

„Din păcate, cu doar 3 luni înainte de termenele scadente asumate în Tratatul de aderare, constatăm că situaţia este îngrijorătoare! Investiţiile în infrastructura de alimentare cu apă şi canalizare au fost insuficiente, iar efectele se văd: doar 65% din populaţie beneficiază de apa potabilă şi 50% din populaţie are acces la canalizare, conform datelor Institutului Naţional de Statistică.

Efectele subfinanţării acestor lucrări sunt simţite de cetăţenii României, care, în secolul 21, trăiesc fără cele mai elementare nevoi – apă şi canalizare. Ca stat care nu am respectat angajamentele asumate faţă de UE riscăm să plătim penalităţi foarte mari, penalităţi care vor fi plătite tot din buzunarul cetăţenilor.

Un alt angajament asumat şi nerespectat este cel legat de gestionarea deşeurilor. Ne-am angajat să reciclăm 50% din deşeuri până în 2020,  şi în prezent procentul de reciclare este de doar 7%. Lipsesc politicile care să stimuleze creşterea gradului de reciclare şi riscăm, şi în acest domeniu, să nu ne respectăm angajamentele.

De asemenea, trebuie precizat că România nu a luat măsurile necesare în vederea asigurării unei calități corespunzătoare a aerului în marile oraşe, drept pentru care Uniunea Europeană a declanșat deja procedura de infringement pentru depăşirea concentraţiilor de pulberi în Bucureşti, Iaşi şi Braşov. Efectele asupra populaţiei sunt vizibile, peste 50% din populaţia de peste 40 de ani din România este identificată ca fiind la risc de boli pulmonare.

Acestea sunt doar trei dintre problemele de mediu cu care se confruntă România şi pentru care ne-am angajat în faţa Uniunii Europene că se vor realiza investiţii pentru soluţionarea lor. Însă datele referitoare la fondurile europene privind capitolele apă/apă uzată, deşeuri şi calitatea aerului arată un grad de absorbţie scăzut, insuficient pentru satisfacerea la timp a nevoilor în aceste domenii.

De altfel, ministrul mediului confirmă situaţia expusă mai sus prin răspunsul la interpelarea din 25.02.2015, în care precizează că au fost declanşate împotriva României 28 proceduri de infrigement în domeniul protecţiei mediului”, declară Lucia Varga.

Având în vedere aceste considerente, PNL apreciază că Graţiela Gavrilescu trebuie să vină în fața Parlamentului și să prezinte ce măsuri a luat ca să evite sancţionarea României, ca urmare a declanşării celor 28 proceduri de infringement pentru nerespectarea angajamentelor asumate prin Tratatul de aderare, care este gradul de absorbţie a fondurilor europene referitoare la infrastructura de apă/apă uzată, managementul deşeurilor, îmbunătăţirea calităţii aerului faţă de planificarea iniţială, precum și care este stadiul de pregătire a portofoliului de proiecte de acest tip (pentru alimentare cu apă, colectare şi epurare apă uzată şi gestionarea deşeurilor), care vor putea beneficia de finanţare europeană în perioada 2014 – 2020, conchide comunicatul PNL.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *