Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a prezentat noi detalii despre viitoarea Lege a salarizării unitare și a anunțat că sistemul sporurilor din sectorul bugetar va fi restructurat radical. Potrivit oficialului, începând cu 1 ianuarie 2027, majoritatea sporurilor speciale vor dispărea, inclusiv cele care au devenit intens criticate în spațiul public, precum sporul de praf, sporul de antenă sau sporurile acordate automat pentru doctorat.
În cadrul unei sesiuni de întrebări și răspunsuri cu jurnaliștii, ministrul a explicat că noua lege urmărește resetarea completă a modului în care sunt calculate salariile în administrația publică, transmite stiripesurse.ro.
„Se rade tot”
Întrebat dacă sporurile pentru antenă, praf sau stres vor fi eliminate, Dragoș Pîslaru a răspuns direct:
„Din câte știu, da. Da, eu știu că se elimină.”
Ulterior, ministrul a precizat că reforma va merge mai departe decât simpla eliminare a unor sporuri și că toate reglementările speciale introduse de-a lungul anilor vor fi abrogate.
„De la 1 ianuarie 2027 se taie tot, se rade tot. La abrogări veți vedea că se abrogă tot. Tot ce erau legi speciale, elemente care vin din trecut, tot se rade.”
Potrivit acestuia, noua lege va funcționa pe baza unei grile salariale complet noi, iar sporurile care s-au multiplicat în sistemul public nu vor mai avea suport legal.
„Dacă cineva vrea să-mi ceară spor de praf pentru că în continuare are praf în instituție, nu o să mai aibă baza legală să mi-l ceară”, a declarat ministrul.
Protecție de cinci ani pentru noua lege
Oficialul susține că legea va beneficia și de o protecție politică menită să împiedice modificările rapide după adoptare.
„Prin faptul că avem o protecție de 5 ani, care e partea acordului politic, că nu mai intervine nimeni pe lege 5 ani de zile, cel puțin 5 ani sporul de praf nu va fi introdus în România”, a spus Pîslaru.
Totuși, acesta a admis că orice majoritate parlamentară viitoare ar putea încerca modificarea legislației.
„Bineînțeles, niciodată nu spune niciodată. Dacă cineva vrea să piardă cei 770 de milioane și să facă inversarea caracterului unitar, teoretic oricine este inconștient poate să lucreze la chestia asta”, a afirmat ministrul.
Sporul de doctorat, pus sub semnul întrebării
Un alt punct criticat de ministru a fost sporul acordat pentru deținerea unui doctorat. Dragoș Pîslaru consideră că studiile doctorale ar trebui să conteze în salariul de bază și în ocuparea funcției, nu să genereze automat venituri suplimentare.
„Dacă ai nevoie de doctorat, să fii plătit pentru că ai niște studii înalte, dar să ai ideea că dacă ai doctorat automat trebuie să-ți aducă un spor… nu cred că se justifică”, a declarat acesta.
Ministrul a oferit și un exemplu din perioada în care conducea Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.
„Lunar trebuie să aprob un document în care cel care are doctorat explică cum doctoratul din domeniul pe care îl face îl ajută la activitatea din minister”, a afirmat el.
Pîslaru a ironizat inclusiv explicațiile oferite de unii angajați pentru justificarea sporului.
„Să explici că un doctorat în psihologie te ajută să înțelegi mai bine beneficiarii sau că un doctorat în administrație publică te ajută să faci mai bine hârtiile în minister… astea sunt niște lucruri jenante”, a spus ministrul.
De ce rămâne sporul pentru fonduri europene
În schimb, sporul de până la 40% acordat angajaților implicați în proiecte europene va fi păstrat. Ministrul a explicat că acest mecanism face parte din angajamentele asumate de România în relația cu Comisia Europeană.
„Sporul de fonduri europene face parte din acordul de parteneriat cu Comisia Europeană”, a declarat Pîslaru.
Potrivit acestuia, aproape jumătate din costurile aferente acestui spor sunt suportate din fonduri europene.
„45% din cei 40% sunt plătiți din bani europeni prin asistență tehnică”, a explicat ministrul.
Oficialul a adăugat că schimbarea sistemului în actualul exercițiu financiar european „nu are niciun sens”.
Cum se calculează sporul pentru proiecte europene
Ministrul a oferit și clarificări privind modul concret în care este acordat sporul pentru proiectele europene, după apariția unor acuzații legate de acordarea automată a acestor sume.
„Dacă ai două ore doar pe proiect, primești proporțional cu cele două ore, nu pe toate cele opt ore”, a explicat el.
Potrivit lui Pîslaru, timpul de lucru alocat fiecărui proiect este stabilit încă din momentul depunerii cererii de finanțare.
„Când depui proiectul, trebuie să depui ce resurse umane lucrează pe proiect și cum sunt normate”, a spus ministrul.
Noua Lege a salarizării unitare reprezintă unul dintre jaloanele asumate de România prin PNRR și este considerată una dintre cele mai importante reforme promise de Guvern în sectorul public.
