Deși pretindem că tranziția de la economia centralizată,de comandă, s-a încheiat și trăim într-o economia de piață funcțională, europeană, realitatea ne contrazice.
În economia noastră de piață funcțională continuă să supraviețuiască unele elemente ale vechiului tip de economie care, nici măcar, nu sunt supuse în continuare unor măsuri sau politici menite să le adapteze noilor condiții.
Surprinzător este faptul că în loc să fie supune, cu diferite grade de determinare și intensitate, de către guvernele de după 1990 procesului de transformare, ele sunt păstrate așa după cum au fost moștenite de dinainte de 1990.
Și mai surprinzător este faptul că toate aceste guverne au depus eforturi în sens contrar, adică în loc să se reocupe de adaptarea , măcar treptată, a vechilor elemente la noile condiții de funcționare ale economiei de piață, s-au preocupat și continuă să se preocupe de adaptarea noii economii la modul de funcționare al relicvelor economiei centralizate.
Una dintre cele mai evidente și importante relicve ale economiei de comandă ce supraviețuiește cu succes în noile condiții este Bugetul de stat, nu doar în sensul conceptual al termenului dar și al celui funcțional.
Bugetul după sistemul sovietic. Vechiul sistem sovietic
Economia centralizată a României dinainte de 1990 s-a caracterizat prin utilizarea conceptuală și instituțională a politicii bugetare copiată după experiența Uniunii Sovietice din perioada 1930-1950.
Politica bugetară sovietică din acea perioadă avea la bază teoria ” hozrasciot”ceea ce se traduce prin ” Gospodărire socialistă chibzuită”. Ideea de bază era aceea a ”stimulării reducerii sistematice a prețului de cost, prin stimularea creșterii continue a producției și a acumulărilor interne” ( Decretul nr.16 din 17 ianuarie 1950 pentru acordarea de gospodărire chibzuită Direcțiunilor şi Serviciilor de aprovizionare, precum şi Direcțiunilor generale din Ministerele economice.
Citește mai mult pe ziaruldeiasi.ro
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
