Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a reiterat joi importanţa deciziei luată de România de aderare la NATO, în contextul agresiunii tot mai crescute a Rusiei la graniţa cu Ucraina şi a riscurilor pentru securitatea regională.
„Am încheiat cele două zile de reuniune ale miniștrilor apărării din NATO, în urmă cu câteva minute și în cursul dimineții l-am avut ca invitat și pe ministrul apărării din Ucraina și pe cel din Georgia și, evident că am fost informat despre aceste acțiuni care sunt foarte preocupante.
Este evident că Federația Rusă încearcă să obțină din partea Ucrainei o ripostă pentru a crea un pretext pentru acțiuni militare împotriva Ucrainei. Situația pe linia de demarcație din Donbas rămâne preocupantă în acest moment sunt 150.000 de militari ruși masați pe cele trei laturi ale Ucrainei, la sud, la est și în nord și, din păcate, ceea ce președintele Putin a spus public de foarte multe ori și alături de Cancelarul Scholtz, că ar urma o dezescaladare, acest lucru pe teren nu se constată, dimpotrivă, vedem un nivel de pregătire și de presiune al Federației Ruse care crește„, a spus Geoană într-un interviu pentru Digi24.ro.
Potrivit acestuia, riscul unei invazii a Rusiei nu s-a diminuat, în ciuda retoricii Moscovei: „În primul rând, noi continuăm să acordăm întreaga noastră atenție și susținere politică pentru calea diplomatică. Încă mai este timp pentru diplomație, există, sper eu, luciditate și raționalitate în a vedea că o nouă incursiune militară împotriva unui stat independent, a doua, în termen de câțiva ani, împotriva Ucrainei va conduce la consecințe foarte severe la adresa Federației Ruse, politice, economice, de statut internațional și sperăm că această logică a dialogului să aibă ecou la Moscova și invităm încă o dată și pe această cale și Secretarul General și liderii americani, reinvităm Federația Rusă să continue dialogul, în plan bilateral cu SUA și cu NATO și cu OSCE.
În același timp, cum spuneam, situația de pe teren nu este încurajatoare, vedem această mobilizare, vedem și riscul de a activa și alte instrumente, la limita intervenției militare, o masivă campanie de dezinformare și intoxicare la nivelul populației Ucrainei, atacuri cibernetice, acțiuni provocatoare, ca cele pe care le-am menționat la linia de frontieră, un număr semnificativ de agenți secreți ai FSB sunt infiltrați în Ucraina, încercând să provoace, foarte probabil, destabilizare și să creeze elemente suplimentare la adresa securității Ucrainei. Deci, de la atacuri hibride, la atacuri sub drapel fals, de la atacuri împotriva sistemului și regimului democratic de la Kiev, până la intervenție militară, tot spectrul de opțiuni pe care Federația Rusă le are, nu poate fi exclus și suntem, în continuare, foarte vigilenți, inclusiv întărind flancul estic al NATO”.
Geoană crede că pretinsa dezescaladare promisă de Rusia nu se produce, însă NATO încearcă să descurajeze Federația Rusă să apeleze din nou la instrumente militare împotriva unui stat independent din Europa: „Timpul pentru diplomație este încă activ, este poate o perioadă decisivă și noi de la NATO facem un nou apel către Federația Rusă să revină în consiliul NATO-Rusia, partea americană chiar în aceste clipe și ore reconfirmă invitația pentru continuarea dialogului în format SUA-Rusia. Președinția Poloneză a OSCE este pregătită să mențină dialogul pe partea de măsuri de descurajare și identificarea de soluții diplomatice. Deci să dăm diplomației șansa pe care o merită și pe care o dorim cu toții, dar în acelaș timp să nu uităm că Federația Rusă face opusul la ceea ce declară, în loc să dezescaladeze, continuă să depună presiune sporită pe toate granițele Ucrainei”.
Referitor la înființarea Grupului de Luptă NATO în România, Mircea Geoană a explicat că „miniștrii apărării au adoptat ieri și este un lucru pe care îl facem în mod natural, prudent și neescalatoriu, să întărim prezența militară pe flancul estic. Miniștrii apărării au analizat opțiunea de înființare de noi grupuri de luptă în Europa de Sud-Est și în Europa Centrală, Europa de Sud-Est include, bineînțeles, Marea Neagră și România. Liderii noștri militari au fost însărcinați, cum este procedura standard la NATO, să dea un aviz tehnic-militar cu privire la această opțiune, așteptăm ca acest aviz să dureze relativ puțin, iar după aceea, avizul militar va reveni pe masa NATO, vom lua decizia și, din acest moment, constituirea acestor grupuri de luptă va deveni o realitate, anticipăm o perioadă relativ comprimată, până când Grupul de luptă din România, găzduit de România, condus de Franța, anticipăm că și alți aliați vor fi interesați să participe la această formațiune, care asigură pentru România înarmare și descurajare, repet, este neprovocatoare, este neescalatoare, este o reacție firească a faptului că Federația Rusă a modificat echilibrul strategic în regiune și reprezintă o amenințare pentru Ucraina, nu pentru NATO în mod direct, dar, evident, trebuie să luăm măsuri vigilente, prudente și este ceea ce miniștrii apărării au făcut.
Întrebat de o posibilă dată a înfiinţării grupului de luptă al NATO, Mircea Geoană a spus că nu vrea să speculeze pe acest subiect, însă a făcut trimitere la „situația similară din 2016, când cele patru grupuri de luptă similare din Regiunea Baltică și din Polonia au fost înființate și anticipez că și în situația actuală va necesita accelerarea procedurii, repet că este procedura standard, corectă din punct de vedere al deciziei politice, al analizei militare, deciziei politice finale și implementare de către militarii noștri și vreau să salut și eu, în paralel cu decizia de înființa aceste grupuri de luptă, modul impecabil în care aliații își exprimă solidaritatea.
Ați observat SUA trimit oameni suplimentari în România și în Polonia, SUA și-au suplimentat prezența și în forța de reacție rapidă a NATO, avem în clipa de față, mobilizați pe zonă maritimă, vom continua patrularea în Marea Neagră, vom continua poliția aeriană, pe lângă Germania și Italia, Mare Britanie va participa cu avioane militare la poliția aeriană în România, aliații Spanioli și Italieni fac același lucru în Bulgaria și ca să vă dau un exemplu puțin mai îndepărtat de geografia noastră, Portugalia patrulează spațiul aerian al Islandei, ceea ce vrem să vă spunem este că avem un miliard de cetățeni în NATO și niciun centrimetru de teritoriu aliat nu este sub pericol, pentru că suntem NATO și luăm măsurile de dialog cu Rusia, care trebuie continuate, dar și măsuri de prudență, de apărare pentru noi toți. Vă mai spun un lucru, pentru că știu că toată lumea este preocupată de situația foarte tensionată pe care o avem, dar dacă ne uităm puțin la motivele din spatele acestei acțiuni ultra agresive a Federației Ruse la adresa unui stat independent din Europa și chiar dacă nu este la aceeași intensitate și împotriva Georgiei este o presiune permanentă”.
Citeşte continuarea AICI.
