Direcția Națională Anticorupție (DNA) a anunțat deschiderea unui dosar penal pentru luare de mită și trafic de influență în rândul unor angajați ai Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice București (DGRFP București).
Ce s-a întâmplat
Pe 26 și 27 martie 2026, procurorii anticorupție au impus măsura controlului judiciar pentru 60 de zile asupra a două persoane din cadrul Finanțelor Publice București:
- Octavian‑Ciprian Topan – șef al Serviciului Juridic 2 din DGRFP București, acuzat de două infracțiuni de luare de mită și două de trafic de influență;
- Taiana Popovici – fost director executiv juridic la aceeași instituție (în prezent șef Serviciu Juridic Sector 6), acuzată de luare de mită.
Desfășurarea schemei
Procurorii susțin că, în perioada mai–iunie 2022, Topan ar fi solicitat, printr‑un practician în insolvență (care este martor în dosar), 50.000 de euro de la reprezentantul unei societăți comerciale aflate în insolvență. Suma era cerută pentru a pretinde influență asupra altor funcționari din cadrul ANAF – DGRFP București, astfel încât planul de reorganizare al firmei să fie modificat în favoarea debitorului.
În acest scop:
- Topan ar fi lăsat să se înțeleagă că poate interveni pe lângă funcționari ai Finanțelor Publice pentru a vota favorabil modificarea planului de reorganizare, prin reducerea creanței pe care ANAF o avea de încasat;
- În octombrie 2022, ar fi primit 45.000 de euro din suma totală pretinsă, iar în același context, Popovici ar fi primit 15.000 de euro prin intermediul aceluiași martor și al lui Topan.
Ulterior, în anii 2023 și 2025, Topan este acuzat că ar fi primit și alte sume – inclusiv promisiuni de bani – în legătură cu atribuțiile sale de serviciu.
Ce riscă cei implicați
Controlul judiciar impus de procurori înseamnă că, pe durata celor 60 de zile, cei doi inculpați trebuie să respecte mai multe obligații și restricții stabilite de instanță, ca parte a măsurilor preventive, până la soluționarea cauzei.
De ce contează cazul
Acest caz aduce în prim‑plan probleme legate de corupția în administrația publică românească, în special atunci când funcționari cu putere de decizie pot influența proceduri importante precum reorganizarea firmelor – aspect esențial într‑un context economic unde firmele insolvente sunt părți interesate în decizii judiciare și fiscale.
Corupția rămâne o preocupare majoră în România, iar autoritățile anticorupție, precum DNA, desfășoară periodic investigații similare la nivelul instituțiilor publice pentru a combate astfel de practici ilegale.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
