Mitul marii victorii a suveraniștilor. Cum se compară scorul populiștilor din România cu cel al altor partide din UE

George Simion, sursa foto: Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu

Alegerile parlamentare din România au scos la lumină ascensiunea partidelor suveraniste și populiste, în special prin reușitele Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), alături de formațiuni mai mici precum SOS România și Partidul Oamenilor Tineri (POT). Într-un context politic european în care mișcările naționaliste și eurosceptice continuă să câștige teren, performanțele acestor partide oferă o oportunitate de comparație cu succesul similar al formațiunilor din alte state membre ale UE.

Performanța partidelor suveraniste din România

AUR a devenit principalul reprezentant al suveranismului românesc. În alegerile parlamentare recente, formațiunea a obținut aproximativ 18% din voturi, consolidându-și poziția de a doua forță politică a țării și dublându-și votul față de alegerile din 2020.

SOS România, o formațiune mai nouă și cu o bază electorală limitată, a reușit să atragă 7,7%, suficient pentru a intra în Parlament. POT, cu o agendă la fel de suveranistă a intrat și el în Parlament, obținând undeva la 6 procente.

În total, forțele suveraniste din România au capitalizat un sentiment general de nemulțumire față de partidele tradiționale și politicile europene, atrăgând în special electoratul din mediul rural și cel religios.

Comparație cu partidele suveraniste din Uniunea Europeană

Italia: Fratelli d’Italia (FdI)

În Italia, partidul de dreapta Fratelli d’Italia, condus de Giorgia Meloni, a devenit principalul actor politic, câștigând alegerile din 2022 cu 26% din voturi. Spre deosebire de AUR, FdI a reușit să formeze guvernul și să-și extindă influența printr-o coaliție largă. La fel, Lega și Mișcarea 5 Stele au reușit și ele să intre în Parlamentul italian, mărind practic ecartul forțelor suveraniste din Italia și diminuând influența partidelor mainstream, tradițional pro-europene.

Ungaria: Fidesz

În Ungaria, partidul suveranist Fidesz, condus de Viktor Orbán, domină scena politică de mai bine de un deceniu. În alegerile din 2022, Fidesz a obținut 54%, un rezultat excepțional în context european. Spre deosebire de AUR, Fidesz combină retorica naționalistă cu o guvernare stabilă, ceea ce i-a permis să păstreze puterea fără opoziție semnificativă. De asemenea Fidesz guvernează în Ungaria de pe o poziție de putere, fără să aibă nevoie de o coaliție cu partide mainstream sau chiar suveraniste.

Franța: Rassemblement National (RN)

În Franța, Rassemblement National al Marinei Le Pen a obținut aproximativ 23% în primul tur al alegerilor parlamentare din 2022 și a devenit a doua forță politică a țării. Spre deosebire de AUR, RN beneficiază de o platformă mai matură și de o bază electorală mai bine conturată.

De asemenea Rassemblement National este o forță și în alegerile prezidențiale. Le Pen s-a clasat pe locul doi, în spatele lui Macron. La noi în țară, George Simion s-a clasat abia pe locul al 4-lea, asta deși un alt candidat anti-sistem, suveranist și populist a intrat în turul al doilea, Călin Georgescu.

Germania: AfD (Alternativa pentru Germania)

Partidul populist de dreapta AfD a atins un maxim istoric în sondaje, iar în alegerile regionale recente a câștigat peste 30% în anumite landuri din Germania. AfD, asemenea AUR, se bazează pe o retorică anti-imigrație și scepticism față de Uniunea Europeană. Dar momentul de apogeu al AfD pare că a trecut în Germania, țara revenind treptat la partidele mainstream SPD și CDU care au oferit stabilitate socială și economică în țară timp de decenii.

Factori comuni și diferențiatori

Partidele suveraniste din Europa, inclusiv cele din România, pun accent pe teme precum suveranitatea națională, critica politicilor UE, protejarea identității culturale și religioase și o retorică anti-imigrație. AUR, asemenea RN și AfD, atrage voturi din partea electoratului dezamăgit de politicile tradiționale și de globalizare.

Succesul acestor partide este corelat cu crize economice, sociale sau de identitate. În România, creșterea facturilor la energie, nemulțumirile față de gestionarea pandemiei și scepticismul față de Bruxelles au favorizat ascensiunea AUR, la fel cum în Italia sau Franța aceste teme au alimentat popularitatea partidelor naționaliste. În timp ce partide precum Fidesz au structuri bine organizate și experiență la guvernare, AUR, SOS și POT sunt încă într-o fază de dezvoltare.

Autor

  • Robert Manea este absolvent al Facultății de Științe Politice din cadrul Universității București și al European Academy of Diplomacy din Varșovia. Are o experiență de peste 7 ani în presa din țară, acoperind subiecte de politică internă și externă.

    View all posts

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: