Skip to content
Politică

Mizele ascunse ale duelului Rafila-Arafat. Mărturia unui fost ministru al Sănătății: În acest moment, calitatea asistenței medicale de urgență lasă de dorit

news.ro

Raed Arafat, secretarul de stat care controlează Departamentul pentru Situații de Urgență, a reușit să acapareze complet toată asistența medicală de urgență din spitalele de stat din România. Alexandru Rafila, ministrul sănătății, cere insistent ca asistența medicală de urgență să revină la Ministerul Sănătății și să nu mai depindă de Departamentul controlat de Arafat.

În urmă cu aproximativ o lună, Alexandru Rafila preciza pentru prima dată că vrea ca asistența medicală de urgență să nu mai aibă nicio legătură cu Departamentul pentru Situații de Urgență sau cu Ministerul de Interne. Ministrul Sănătății a declarat că nu este interesat de SMURD sau de DSU, ci doar de tot ce înseamnă tratament medical de urgență în spitalele din România.

Eu mă bucur că avem parteneri profesioniști la nivelul Departamentului pentru Situații de Urgență – este domnul doctor Arafat, care cu asta s-a ocupat în ultimii 30 de ani – dar, în mod evident, discutăm despre o activitate medicală, iar responsabilitatea, atât în fața profesioniștilor din sănătate, cât și în fața opiniei publice, este a Ministerului Sănătății (…) Dar integrarea serviciilor de urgență cu celelalte servicii de urgență prespitalicească, UPU sau CPU cu celelalte tipuri de activități ale sistemului de sănătate este absolut necesară, pentru că nu funcționează separat”, a declarat Rafila.

Ministerul Sănătății este cel care plătește pentru serviciile medicale de urgență oferite pacienților, însă nu Ministerul Sănătății coordonează aceste servicii, ci Raed Arafat prin Departamentul pentru Situații de Urgență. În același timp, Departamentul pentru Situații de Urgență este sub coordonarea Ministerului de Interne.

Deși Serviciile Județene de Ambulanțe (SAJ) sunt în subordinea Ministerului Sănătății, acestea au coordonare operațională din partea Departamentului pentru Situații de Urgență, așa cum o arată regulamentul SAJ Neamț.

Tot Raed Arafat este și cel care controlează achizițiile în domeniul medical de urgență: ambulanțe, elicoptere medicale, avioane medicale și alte echipamente medicale de urgență. În 2017, Florian Bodog, ministrul Sănătății la vremea respectivă, îl acuza pe Raed Arafat că nu voia să facă achiziția de ambulanțe prin Ministerul Sănătății, ci prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU). „Domnul Arafat nu dorește să semneze protocolul în forma propusă de Ministerul Sănătății. Domnul Arafat nu dorește ca achiziția să se facă la Ministerul Sănătății, ci la Inspectoratul pentru Situații de Urgență”, preciza Bodog.

În 2018, Raed Arafat anunța achiziția de ambulanțe și le mulțumea „colegilor de la Ministerul Fondurilor Europene și de la Ministerul Dezvoltării Regionale (POR) pentru tot sprijinul acordat”. În mesajul secretarului de stat nu era nicio referire la Ministerul Sănătății. Raed Arafat are și rolul de a distribui ambulanțele către anumite județe sau spitale din țară și decide cine primește și câte primește.

Conflictul dintre Alexandru Rafila și Raed Arafat a ajuns, joi, la o nouă etapă, în care actualul ministru al sănătății spune că e dispus să-i lase scaunul din minister lui Arafat. Rafila s-a adresa inclusiv Camerei Deputaților și a criticat proiectul de reorganizare al Ministerului de Interne, prin care asistența medicală de urgență ar rămâne în continuare la Departamentul pentru Situații de Urgență. „Considerăm așadar că asistența medicală de urgență este componentă a sistemului de sănătate publică și NU poate face parte din DOMENIUL DE ACTIVITATE al Ministerului Afacerilor Interne, aparținând DOMENIULUI de activitate al Ministerului Sănătății. (…) În acest context, vă informăm că ne-am adresat în scris Ministerului Afacerilor interne, cu solicitarea de a reanaliza proiectul de lege și de a exclude sintagma ”asistența medicală de urgență” din conținutul actului normativ”, scrie ministrul sănătății, în scrisoarea către președintele Camerei Deputaților (documentul AICI).

Sursa foto: express.co.uk

Nelu Tătaru: „Ministerul Sănătății nu poate gira toată activitatea”

Deputatul Nelu Tătaru, fost ministru al Sănătății, a vorbit, în exclusivitate pentru PS News, despre problemele dintre Ministerul Sănătății și DSU, arătând că este nevoie de o îmbunătățire a colaborării între asistența medicală de urgență din spitale și structurile controlate de DSU, pentru că Ministerul Sănătății nu poate „gira toată activitatea” privind medicina de urgență.

Asistența medicală de urgență trebuie să fie de o calitate care în momentul acesta lasă de dorit, dacă mă întrebați pe mine. Asistența medicală de urgență trebuie să fie combinată. Avem un UPU care este al nostru, al Ministerului Sănătății, avem un SMURD care este al DSU-ului. O combinare a activității celor două dă un act medical de calitate. Fiecare dintre cele două ministere ar trebui să facă atât cât poate în momentul acesta. Iar eu, ca fost ministru al Sănătății, vă spun că Ministerul Sănătății nu poate gira toată activitatea. El nu poate gira ce are acum în competență, dar să mai aduci și toată medicina de urgență”, a declarat fostul ministru al Sănătății.

Nelu Tătaru (Inquam Photos/Alex Nicodim)

Nelu Tătaru arată că structurile de urgență din spitale și SMURD-ul au funcționat foarte bine în 2020, în timpul pandemiei, fiecare cu rolul său bine stabilit.

În anul 2020, cât eu am fost ministru, am putut vedea că fără structurile DSU noi nu puteam face față. Ministerul Sănătății are componentă de urgență care se cheamă UPU, unitatea de primiri urgență, DSU are acel SMURD militarizat oarecum. Unul aduce la UPU, celălalt transferă bolnavul pe secție. Dacă am face ca cele două componente să fie făcute foarte bine de fiecare minister în parte, cred că asta e soluția pe care o vrem.

În momentul acesta, acel compartiment de primiri urgență îl poate coordona inclusiv Ministerul Sănătății, pentru că este cel care plătește. SMURD-ul este al DSU-ului și ei îl coordonează. Dar SMURD nu intervine în spitale”, a declarat Nelu Tătaru, pentru PS News.

Cum funcționează asistența medicală de urgență în alte state europene

În alte state din Europa, sistemul medical de urgență este finanțat și coordonat de sistemul medical, nu de Ministerele de Interne, cum e în cazul României. În Anglia, Departamentul de Urgență este finanțat și coordonat de National Health Service (NHS), care este sistemul de asistență medicală din Regatul Unit. Departamentul de Sănătate din Anglia este cel care organizează sistemul pentru situații de urgență, în toate cazurile care implică accidente sau urgențe medicale.

În Franța există sistemul SAMU pentru medicina de urgență și intervenția în situații de criză. Francezii au construit SAMU ca un serviciu spitalicesc, care depinde de Ministerul Sănătății, însă medicii care aderă la SAMU fac parte din Sindicatul Național Asistență Medicală de Urgență (SAMU). Aceștia coordonează apelurile, ambulanțele și primul ajutor acordat victimelor.

În Italia, Serviciul de Urgență și Asistență Medicală de Urgență este regionalizat, astfel încât regiunile, provinciile sau departamentele locale sanitare pot coordona intervenția în cazuri de urgență. În Lombardia există organizația AREU care se ocupă de toate urgențele medicale din regiune. Finanțarea pentru AREU provine integral de la regiunea Lombardia și banii sunt administrați de medicii care conduc serviciul. De asemenea, Italia are Protezione Civile, care este coordonat de biroul premierului italian și se ocupă de toate urgențele la nivel național, precum intervenția în caz de cutremur, inundații, accidente grave ș.a. Protezione Civile este echivalentul Departamentului pentru Situații de Urgență din România, dar nu gestionează ambulanțele pentru spitale și nici asistența medicală de urgență oferită pacienților.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *