Skip to content
Politică

Mizele ministerialei NATO. „Nu e o coincidență că în prima zi a revenirii lui Blinken a fost planificată audierea în Congresul SUA a viitorului ambasador al SUA la București”

Inquam Photos / Octav Ganea

România găzduiește zilele acestea ministeriala NATO, unul dintre cele mai importante evenimente de politică externă ale anului, în care se vor lua decizii cu impact major asupra viitorului Alianței Nord-Atlantice. Colonelul (r) Ion Petrescu, expert și analist militar, a vorbit pentru PS News despre importanța reuniunii și discursurile liderilor mondiali prezenți la București.

„Capitala României a devenit, timp de două zile, gazda ospitalieră a reuniunii miniștrilor de externe din statele membre ale NATO, un context în care au sosit, succesiv, la București, atât secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, cât și șeful Departamentului Apărării al Statelor Unite, Antony Blinken. Din start fiind vorba de două bile albe, pentru șeful diplomației române.

Oficialul NATO a mulțumit președintelui României, Klaus Iohannis pentru aportul țării noastre la securitatea transatlantică, inclusiv pentru contribuția la grupul de luptă al aliaților din Polonia, pentru dotarea și cu un sistem cheie pentru sistemul de apărare NATO-antirachetă și angajamentul de a mări bugetul apărării la peste 2%. La primirea în NATO, România se angajase să aibă peste 2,5% din  alocațiile bugetare pentru armată, dar n-a fost să fie așa, din rațiuni de politică internă.

Reuniunea șefilor diplomațiilor din statele aliate este un bun prilej, în viziunea lui Jens Stoltenberg, pentru evidențierea importanței strategice a Mării Negre, pentru întreaga Alianță Nord-Atlantică și pentru evaluarea evoluției confruntării militare dintre Ucraina și Rusia.

Sigur că rachetele americane Patriot întăresc defensiva României, precum și avioanele aliate venite, prin rotație, ca să contribuie la efectuarea misiunilor specifice poliției aeriene”, a spus Ion Petrescu.

Acesta a vorbit și despre grupul de luptă multinațional condus de Franța în România, pe care îl consideră o reușită salutară. Totodată, mesajul lui Stoltenberg de ieri a fost unul clar, în viziunea analistului, NATO este și aici!

În privința grupului de luptă multinațional condus de Franța în România, acesta este o reușită salutară, dar, așa cum a remarcat și președintele țării noastre, trebuie făcuți pașii următori, deoarece la Summitul NATO de la Madrid s-a optat pentru transformarea batalioanelor Alianței din Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria, în brigăzi cu efective de 4.000-4.500 de oameni, care vor avea adusă și tehnica de luptă potrivită pentru misiunile principial defensive, pe care și le vor asuma.

Mesajul clar al lui Stoltenberg a fost că NATO este și aici, în România, și se va face ceea ce este necesar pentru a proteja și a apăra toți Aliații. Aceasta fiind linia roșie a Alianței pentru Federația Rusă.

Mesajul cheie al secretarului general al NATO a fost unul fără echivoc. Putin nu poate fi lăsat să câștige războiul din Ucraina, pentru că asta le-ar arăta dictatorilor de pe mapamond că își pot atinge obiectivele recurgând la manu militari”, a mai spus Ion Petrescu.

Despre vizita secretarului de stat american, Antony Blinken, Ion Petrescu a spus că nu este deloc o coincidență faptul că în prima zi a revenirii acestuia a fost planificată audierea în Congresul SUA a viitorului ambasador al SUA la București.

„Primit tot cu căldură a fost și secretarul de stat american Antony Blinken, care a recunoscut, la conferința de presă comună susținută la București împreună cu ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, că „puține națiuni înțeleg mai bine decât România cât de important este să luptăm pentru suveranitatea și integritatea teritorială”.

Întâia sa prezență, la București, a fost în 1997, când Antony Blinken făcea parte din delegația condusă de cele de-al 42-lea președinte al Statelor Unite, William Jefferson Clinton.

Revenit atât pentru a participa la reuniunea miniștrilor de externe transatlantici, cât și pentru a marca împlinirea unui sfert de secol de parteneriat aparte, între SUA și România, șeful diplomației americane și-a exprimat speranța că această cooperare specială, complexă, dintre cele două țări va continua și în următorii 25 de ani, fiind un parteneriat robust, susținut de investiții și bazat pe valori comune și pe dreptul internațional. Ca român mi-ar place să fie vorba de investiții majore, strategice.

Nu este deloc o coincidență faptul că în prima zi a revenirii lui Antony Blinken, în mod semnificativ, a fost planificată audierea în Congresul SUA a viitorului ambasador al SUA la București. Și așteptăm la București un  diplomat imparțial, constructiv și cu firească respectare a valorilor tradiționale românești.

Chiar dacă secretarul Departamentului de Stat al SUA a abordat cu ministrul român de externe și prioritatea României la Visa Waiver, cum era și firesc, dezbaterea publică va mai continua, peste Ocean. În traducere liberă, Unchiul Sam nu se grăbește.

Nu ar fi stricat deloc dacă, succesiv, la momente diferite, secretarul general al NATO – însoțit la Parlamentul țării noastre de președintele României -, precum și secretarul Departamentului de Stat al SUA – însoțit la legislativul românesc de ministrul nostru de externe – s-ar fi adresat fiecare, timp de câteva minute, parlamentarilor români, cu ocazia Zilei Naționale a României.

Ar fi fost aplaudați la scenă deschisă”, a conchis analistul.

Jens Stoltenberg: “Nu vedem China ca un adversar”. Ce spune secretarul general al NATO despre aderarea Finlandei, Suediei şi Ucrainei la Alianţă

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat, miercuri, la Bucureşti, că Alianţa nu vede China ”ca un adversar”. ”Vom continua să avem relaţii cu China când este în interesul nostru”, a afirmat el. Acesta a menţionat că, în contextul actual, trebuie evaluată ”dependenţa de toate regimurile autoritare”. ”Vom continua, desigur, relaţiile economice şi comerţul cu China, dar trebuie să fim conştienţi de dependenţa noastră, să ne reducem vulnerabilităţile şi să gestionăm riscurile”, a adăugat Stoltenberg, potrivit news.ro.

În această dimineaţă am abordat şi tema provocărilor care vin din partea Chinei la adresa securităţii şi cum trebuie să ne consolidăm rezilienţa. NATO este o alianţă a Europei şi a Americii de Nord, dar provocările cu care ne confruntăm sunt globale şi trebuie să le abordăm în mod integrat, în NATO. Nu vedem China ca un adversar, vom continua să avem relaţii cu China când este în interesul nostru, nu în ultimul rând să transmitem poziţia noastră comună asupra războiului ilegal al Rusiei în Ucraina. Deci rămânem cu o viziune clară, astăzi miniştrii au luat în considerare dezvoltarea militară ambiţioasă a Chinei, dezvoltările tehnologice şi activităţile hibrid şi cibernetice în creştere. Războiul din Ucraina a demonstrat dependenţa periculoasă de gazul rusesc, aceasta ar trebui să ne facă să evaluăm dependenţa de toate regimurile autoritare, nu în ultimul rând de China, ca lanţ de aprovizionare, tehnologie şi infrastructură. Vom continua, desigur, relaţiile economice şi comerţul cu China, dar trebuie să fim conştienţi de dependenţa noastră, să ne reducem vulnerabilităţile şi să gestionăm riscurile”, a afirmat Jens Stoltenberg, miercuri, într-o conferinţă de presă susţinută la Bucureşti.

El a arătat că miniştrii de Externe au subliniat importanţa respectării liniilor directoare privind rezilienţa NATO şi menţinerea avantajului tehnologic, adăugând că se va continua cooperarea cu partenerii din regiunea indo-pacifică şi cu Uniunea Europeană.

Miniştrii au discutat şi despre terorism, cea mai directă ameninţare asimetrică la securitatea noastră. Recent am văzut acest lucru cu atacul oribil din Istanbul. Miniştrii au fost de acord că trebuie să ne continuăm eforturile pentru a combate această ameninţare”, a precizat Stoltenberg.

Jens Stoltenberg a mai afirmat că discuţiile de la Ministeriala NATO de la Bucureşti cu reprezentanţii Bosniei şi Herţegovinei, Georgiei şi R. Moldova au vizat îngrijorările comune privind securitatea şi sprijinul personalizat. El a adăugat că procesul de aderare a Finlandei şi Suediei la NATO este aproape complet. ”Aderarea lor le va face să aibă o siguranţă mai mare şi va face Alianţa mai puternică, ei sunt bineveniţi ca membri deplini ai Alianţei”, a arătat el. Totodată, el a mulţumit României pentru ”găzduirea excelentă” a Ministerialei ”Asta arată încă o dată angajamentul puternic al României faţă de Alianţă”, a subliniat el.

La ultima sesiune, miniştrii de Externe ai Bosniei şi Herţegovinei, Georgiei şi R. Moldova ni s-au alăturat, trei parteneri NATO de valoare, care se confuruntă cu presiunea rusească. Am discutat despre îngrijorările noastre comune privind securitatea şi despre moduri de consolidare a cooperării noastre şi despre accelerarea sprijinului personalizat şi despre reforme şi moduri de a îmbunătăţi securitatea lor şi instituţiile de apărare”, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă susţinută la Bucureşti, Jens Stoltenberg.

De asemenea, la discuţii au participat şi Finlanda şi Suedia.

Procesul de ratificare pentru aderare la NATO este aproape complet. Aderarea lor le va face să aibă o siguranţă mai mare şi va face Alianţa mai puternică, ei sunt bineveniţi ca membri deplini ai Alianţei. Aş vrea să mulţumim României pentru găzduirea excelentă a acestei Ministeriale NATO. Asta arată încă o dată angajamentul puternic al României faţă de Alianţă”, a subliniat el.

Pe de altă parte, secretarul general al NATO consideră că prima condiţie pentru ca Ucraina să devină membru NATO este ca ea să câştige acest război cu Rusia, menţionând că statele din cadrul organizaţiei nord-atlantice ajută Ucraina să facă acest lucru din punct de vedere militar, economic şi financiar.

Jens Stoltenberg a fost întrebat, miercuri, într-o conferinţă de presă susţinută la Bucureşti, când Ucraina ar putea deveni membru NATO.

“Cea mai imediată şi urgentă sarcină este să ne asigurăm că Ucraina câştigă ca o naţiune independentă şi democratică în Europa şi pentru asta trebuie să mobilizăm cât mai mult posibil când vine vorba de sprijinul militar, economic, financiar. Dacă Ucraina nu câştigă ca un stat independent şi suveran, atunci calitatea de membru nu este deloc pe masă, pentru că nu mai avem membru candidat astfel. Atunci când vă gândiţi la Ucraina să devină membru, condiţia este ca ea să câştige şi noi ajutăm Ucraina să facă acest lucru în acest moment”, a explicat secretarul general al NATO.

El a precizat că este nevoie de un parteneriat mai strâns şi politic, dar şi practic cu Ucraina, ceea ce va duce la consolidarea instituţiilor din această ţară.

Aliaţii au spus foarte clar în timpul întâlnirilor că ei continuă sprijinul cu armament, cu muniţie, cu combustibil şi cu alte lucruri de care Ucraina are nevoie pentru a se apăra şi aceasta este sarcina imediată şi cea mai importantă pentru aliaţi. De asemenea, trebuie să înţelegem că există o distanţă între nimic şi a fi membru cu drepturi depline şi pentru asta este nevoie de un parteneriat mai strâns şi politic, dar şi practic cu Ucraina. Şi asta va consolida instituţiile lor, îi va ajuta să treacă de la echipamente şi standarde din era sovietică la unele moderne NATO şi asta va creşte interoperabilitatea, dar îi va ajuta să fie mai aproape de aderare. Aşa că este important să facem totul pas cu pas şi să ne asigurăm că Ucraina câştigă. Şi asta şi facem”, a afirmat Jens Stoltenberg.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *