Skip to content
Politică

Modificarea Constituției: care este procedura legală și ce articole ar putea fi revizuite

Inquam Photos / Octav Ganea

În data de 8 decembrie, de Ziua Constituţiei României, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că procesul revizuirii legii fundamentale trebuie să fie făcut cu maximă responsabilitate pentru a avea o Constituţie modernizată: „orice demers de revizuire a Constituţiei trebuie realizat cu maximă responsabilitate, obiectivul fiind acela de a avea o lege fundamentală modernizată, care să permită construcţia unui edificiu statal puternic şi eficient”.

Deși auzim în spațiul public tot mai des voci care cer revizuirea legii fundamentale, până în prezent nu există un consens la nivelul actorilor politici în acest sens. Totuși, ar fi util de văzut cum s-ar putea face această revizuire a Constituției și mai ales ce articole ar putea să facă obiectul revizuirii.

Ce spune legea fundamentală despre iniţiativa revizuirii Constituţiei României?

Conform articolului 150, alin. (1) „revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de Preşedintele României la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot. (2) Cetătenii care iniţiază revizuirea Constituţiei trebuie să provină din cel puţin jumătate din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe sau în municipiul Bucureşti trebuie să fie înregistrate cel puţin 20.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative”.

Totodată, articolul 151 din legea fundamentală menţionează care este procedura de revizuire a Constituţiei: „(1) Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat, cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere. (2) Dacă prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, hotărăsc cu votul a cel puţin trei pătrimi din numărul deputaţilor şi senatorilor. (3) Revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire”.

Articolul 152 arată care sunt limitele revizuirii Constituţiei: „(1) Dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii. (2) De asemenea, nici o revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora. (3) Constituţia nu poate fi revizuită pe durata stării de asediu sau a stării de urgenţă şi nici în timp de război”.

Așadar, dacă ne întrebăm cine ar putea declanşa procedura constituţională de a propune Preşedintelui României iniţierea revizuirii Constituţiei, răspunsul ar fi, cel mai probabil, Guvernul României. Propunerea legislativă trebuie să cuprindă obiectivele revizuirii şi să fie asumată de partidul de guvernământ şi transmisă spre examinare tuturor partidelor parlamentare, pentru a realiza negocierea, în vederea ajungerii la un consens.

Articolele din Constituție care ar putea fi revizuite

Dacă ne gândim la care articole ar putea face obiectul revizuirii legii fundamentale, răspunsurile ar putea fi multiple. Pe de o parte, Titlul I din Constituţie care face trimitere la Teritoriu și care la articol 3, alin. (3) menţionează faptul că „teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe şi judeţe. În condiţiile legii, unele oraşe sunt declarate municipii”, ar putea fi modificat în cazul în care ar fi coroborat cu o reformă administrativ-teritorială.

Pe de altă parte, reforma administrativă, însoţită şi de una electorală, va împărţi România în circumscripţii electorale regionale. Astfel, Senatul ar putea să devină exponentul intereselor economice ale regiunilor, iar Camera Deputaţilor să-i reprezinte pe cetăţeni, aproximativ la fel cum Camera Reprezentanților și Senatul american au un rol asemănător. Totodată, o reformă administrativă va necesita modificarea legii electorale, deoarece circumscripţiile electorale vor fi retrasate, în funcţie de mărimea regiunilor.

Totuși, acordul de revizuire a Constituţiei trebuie să întrunească un consens larg, materializat în voinţa a 70% dintre parlamentari, senatori şi deputaţi, iar lucrul acesta înseamnă în practică o procedură anevoioasă. Cel mai probabil, nu vom asista în viitorul apropiat la o inițiativă de acest gen, de vreme ce partidele vor fi ocupate cu pregătire viitoarelor alegeri. Totuși, după alegerile din 2020, o dezbatere pe această temă ar putea fi una productivă, care să producă efecte concrete. Până atunci însă tema revizuirii Constituției rămâne una aflată la nivel declarativ, folosită ocazional în discursul politic pentru a indica propensiunea spre reformă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *