Skip to content
Politică

Modificările operate de Ghinea la PNRR pot lăsa România fără miliardele de la UE. Nervi întinși la maximum în PNL

Facebook/Cristian Ghinea
" "

O mare parte a liberalilor din teritoriu sunt nemulțumiți de faptul că ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a schimbat complet Planul Național de Reformă și Reziliență (PNRR), fapt care a dus la refuzul parțial al Comisiei Europene pe două teme extrem de importante: sistemele de irigații și infrastructura rutieră.

Surse politice au dezvăluit pentru PS News că sunt discuții aprinse în PNL pe proiectul privind PNRR, după ce useriștii au adus modificări majore proiectului inițiat de liberali. Ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, este cel care produs modificările din PNRR, desființând întregul plan conceput de ex-ministrul liberal Marcel Boloș.

" "
" "

„Nu suntem deloc mulțumiți cu ceea ce se întâmplă. Asta e consecința faptului că Ghinea a schimbat PNRR-ul după bunul plac. Noi am fost spectatori, aparent, în această chestiune, ori asta a generat mari nemulțumiri în teritoriu”, spun surse liberale.

Acest lucru i-a fost semnalat și lui Florin Cîțu, la ultimele ședințe ale liberalilor. Chiar în urmă cu câteva săptămâni, președintele CJ Maramureș, Ionel Bogdan, i-a transmis premierului că este nemulțumit de modul în care a fost decisă alocarea fondurilor și i-a amintit că n-ar fi ajuns premier fără sprijinul liderilor din teritoriu, au precizat surse liberale pentru PS News.

Dan Barna susţine că proiectul PNRR trebuie refăcut şi că Bruxelles-ul nu va da banii ceruți

„În cadrul discuţiilor şi negocierilor avute în cadrul coaliţiei cu cei trei parteneri, am căzut de acord asupra unei forme de propuneri a PNRR cu care colegul nostru Cristian Ghinea a fost la Bruxelles, a discutat acolo cu oficialii europeni, cu comisarii pe acest subiect. Unele dintre teme au fost acceptate. Despre alte teme, Comisia Europeană a spus: ‘Cred că vă sunt necesare, dar nu vă dăm bani din PNRR pentru asta’. Noi avem trei miliarde pentru irigaţii. Au zis că nu este o reformă care ajută la rezilienţă după COVID, pentru că acest instrument la nivel european a fost gândit ca statele să se repună pe picioare după criza COVID şi unele teme sunt acceptate, alte teme… Nu e vorba că nu ne dau bani deloc. La unele au zis că e alocarea prea mare şi sunt dispuşi să dea sume mai mici”, spunea miercuri seara Dan Barna.

Potrivit acestuia, până la jumătatea lunii mai va fi realizată „o formă consolidată” a proiectului PNRR, care va fi supusă aprobării Comisiei Europene.

În fapt, însă, noul PNRR este creația exclusivă a ministrului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, iar acordul partenerilor de coaliție, despre care copreședintele USRPLUS amintește, nu este încă unul parafat, așa cum Ludovic Orban le-a spus liberalilor, în ultima ședință a partidului.

„Nu sunt finalizate discuțiile privind PNRR. Mai avem multe de stabilit. Momentan doar s-au încheiat discuțiile pe teme mari, însă punctual nu am ajuns la o concluzie”, a anunțat Ludovic Orban în ultima ședință a PNL, potrivit unor surse liberale prezente la întâlnire.

DETALII AICI: Liderii PNL, USRPLUS și UDMR nu s-au înțeles nici până astăzi cum să împartă miliardele de euro din PNRR: ”Punctual, nu am ajuns la o concluzie”

Cum arată Planul Național de Relansare și Reziliență

Regula stabilită prin propunerea de Regulament este ca 70% din granturi să fie angajate până la finalul anului 2022, termenul limită pentru accesarea diferenței de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023. În plus, plățile pentru proiectele care vor fi incluse în programele naționale de redresare și reziliență trebuie făcute până în decembrie 2026, până la această dată proiectele trebuie finalizate.

Potrivit documentului publicat de Ministerul Proiectelor Europene, Planul Național de Relansare și Reziliență trebuie să includă măsuri relevante pentru tranziția verde (37%), inclusiv biodiversitate și pentru tranziția digitală (20%).

Proiecte propuse pentru finanțare prin PNRR:

-Construcția și/sau dotarea a 200 de centre medicale integrate în zonele rurale și urbane vulnerabile; Investiții în infrastructura medicală spitalicească; investiții în spitale noi;

-Extinderea accelerată a rețelelor de apă și canal pentru UAT-urile mai mare de 2.000 de locuitori;

-Modernizarea sistemelor de irigații pentru prevenirea și gestionarea riscului de secetă/ ariditate;

-Dezvoltarea infrastructurii digitale pentru creșterea performanței administrative, a serviciilor publice și capacității instituționale necesare implementării măsurilor de reziliență instituțională;

-Adaptarea la schimbări climatice prin modernizarea barajelor cu folosință complexă, creșterea capacităților de stocare și adaptarea exploatării pentru asigurarea condițiilor ecologice;

-Limitarea tăierilor ilegale, printr-un management forestier sustenabil și transparent și reforma administrativă a ROMSILVA;

-Dezvoltarea unor „insule ecologice” digitalizate pentru colectarea selectivă a deșeurilor la nivel local;

-Achiziționarea de scannere mobile pentru camioane și containere de deșeuri;

-Investiții în stații de compostare și biogaz, ambalare și peletizare;

-Optimizarea managementului traficului feroviar pe rețeaua națională și investiții aferente lucrărilor de modernizare a sectoarelor selectate din rețeaua TEN-T;

-Achiziția de material rulant nou;

-Construirea de noi magistrale de metrou în regiunea București-Ilfov și Cluj;

-Realizarea registrului național digital al clădirilor;

-Creșterea eficienței energetice a clădirilor istorice;

-Realizarea unui cadru normativ simplificat și actualizat care să sprijine implementarea investițiilor în tranziție spre clădiri verzi și reziliente;

-Decarbonarea producției de energie electrică, prin restructurarea marilor producători de energie care folosesc combustibilii solizi fosili;

-Investiții pentru noua industrie energetică în Valea Jiului și Gorj;

-Implementarea unor investiții în domeniul energiei solare, în utilizarea hidrogenului și în cogenerare de înaltă eficiență;

-Cloud guvernamental și sisteme digitale interconectate în administrația publică, semnătură și identitate electronică, promovarea investițiilor cu valoare adăugată mare în TIC;

-România Educată – Digitalizarea educației;

-Operaționalizarea Băncii Naționale de Dezvoltare a României;

-Susținerea excelenței și a creativității în producția de film;

Proiecte de infrastructură rutieră propuse pentru finanțare prin PNRR

Creșterea eficienței implementării investițiilor în infrastructura de transport, prin creșterea capacității administrative, a guvernanței corporative (CNIR si CNAIR),  coroborat cu investiții în dezvoltarea infrastructurii rutiere majore (TEN-T) și a conexiunilor cu zone relevante din punct de vedere economic (inclusiv cu potențiale culoare navigabile) în special pe următoarele tronsoane:

 A7 – Anumite secțiuni;

A8 – Anumite secțiuni;

 A1 – Secțiunea Lugoj – Deva;

 A3 – Anumite secțiuni și Centura Metropolitană Cluj;

 Legătura între Autostrada A1 – Timișoara – Aeroportul Timișoara;

 Legătura Autostrada A8 – Lețcani Vest – Bypass Iași – Iași Dacia;

 Legătura Apahida (Est Cluj-Napoca) – Jucu (Zona industrială și logistică);

 Legătura între Autostrada A1 – Pitești – Mioveni Bypass;

 Legătura Craiova Est – Drum Expres Pitești – Craiova;

 Legătura Hunedoara – Sântuhalm – Autostrada A1;

 Legătura A10 – Teiuș – Blaj (zona industrială);

 Legătura Autostrada A3 – Mărtinești – Vâlcele;

 Alternativa Techirghiol (Litoral Express);

 Legătura Slobozia – Drajna Nouă – Autostrada A2;

 Legătura Călărași – Drajna Nouă – Autostrada A2;

 Legătura DN1 – Aeroport Henri Coandă – Autostrada A3/A0;

 Legătura Sfântu Gheorghe – Autostrada A13;

 Legătura Râmnicu Vâlcea – Tigveni;

 Alte proiecte minore care asigură accesul diferitelor zone de interes către infrastructura mare de transport și conexiuni cu potențiale culoare navigabile.

-Introducerea de politici și tehnologii ecologice și digitale în sectorul transporturilor, vizând în principal următoarele:

 Punerea în aplicare a sistemelor inteligente de gestionare a traficului, a semnelor și semnalelor rutiere, precum și a altor elemente care vizează traficul inteligent pe drumurile publice;

 Dezvoltarea unui centru de management al traficului, sisteme de informare a utilizatorilor, interoperabilitatea sistemelor de transport;

 Stații de reîncărcare electrice;

 Crearea și dezvoltarea cadrului de impozitare și control – instalații de măsurare a greutății automate pentru zonele de frontieră, sisteme integrate de control rutier, taxare pe baza principiului „poluatorul plătește”.

– Asigurarea siguranței pe drumurile naționale prin pregătirea și punerea în aplicare a cadrului strategic privind siguranța rutieră, incluzând următoarele:

 Măsuri de siguranță pasivă – bariere și atenuatoare de impact;

 Iluminare pe timp de noapte – elemente de semnal și sistem de management;

 Pasaje denivelate și alte soluții tehnice de eliminare a punctelor negre;

 Sistem de marcare digitală și proiect pilot pentru vehicule autonome.

" "

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *