Barometrul IMAS din aprilie 2025 confirmă o tendință îngrijorătoare: 72% dintre cetățenii Republicii Moldova cred că țara merge într-o direcție greșită. Doar 18% mai văd lucrurile într-o lumină pozitivă. Acest dezechilibru reflectă o criză profundă de încredere în conducerea actuală și un nivel crescut de anxietate socială.
Această percepție este strâns legată de nemulțumirea față de condițiile de trai. De pildă, 55% consideră că trăiesc mai prost decât acum un an, iar 44% nu anticipează nicio îmbunătățire anul viitor. Peste 68% spun că le-a fost greu sau foarte greu să achite încălzirea iarna aceasta.
Situația economică: decalaj între nevoi și realitate
Pentru a duce „o viață decentă”, respondenții spun că ar avea nevoie de venituri lunare de minimum 11.000 lei. Cu toate acestea: 82% declară că veniturile lor actuale sunt sub această sumă. Mai mult, 89% consideră că Moldova trece printr-o criză economică.
Reforma economică și acțiunile ministrului Economiei Dumitru Alaiba sunt considerate un eșec de 64% dintre cetățeni, iar schimbarea sa a fost susținută de 42%.
Percepția guvernării: critică dură și dezamăgire largă
Sondajul arată că cetățenii sunt extrem de critici față de guvernarea actuală. 73% cred că guvernanții „nu au intenții bune”; 69% îi consideră „incompetenți” și „fără soluții”; 64% spun că este un guvern „corupt”;
Doar 17-20% cred că guvernul este „onest” sau „aproape de oameni”.
În ceea ce privește reforma justiției, 34% acordă note între 1 și 4 pentru modul în care a fost gestionată. Practic, capitalul politic al guvernului este în colaps.
Demisia Veronicăi Dragalin de la conducerea Procuraturii Anticorupție și decizia de a dizolva PA și PCCOCS au amplificat suspiciunile. Astfel, 51% consideră că Dragalin a fost forțată să plece de către actori politici din PAS sau de Maia Sandu.
În privința viitorului ei, 33% cred că ar trebui să plece în SUA, în timp ce 29% ar vrea să o vadă implicată în politică.
Securitate și parcurs european
În fața tensiunilor regionale 77% dintre respondenți spun că ar vota pentru menținerea neutralității la un eventual referendum. Doar 48% susțin ca Moldova să se înarmeze.
În ceea ce privește securitatea europeană, 56% preferă o alianță NATO condusă de SUA, dar 22% ar vrea ca Moldova să se bazeze doar pe propria armată.
Moldovenii continuă să susțină parcursul european al țării lor. Astfel, 65% preferă o politică pro-europeană, în timp ce 61% ar vota pentru aderarea la Uniunea Europeană.
Dar doar 38% susțin aderarea la NATO și același procent ar vota pentru unirea cu România. Vorbim așadar despre o orientare pro-UE, dar cu mari rezerve față de alianțele militare și fără entuziasm pentru ideea unionistă.
Peisajul politic intern
Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare PAS ar obține 24,4% din voturi. Tendința este în scădere față de perioadele anterioare. PSRM urmează cu 13,1%, urmat de CUB (8,8%) și PLDM (8,6%).
56% dintre respondenți nu doresc ca PAS să mai facă parte din viitoarea coaliție de guvernare, ceea ce ar putea încuraja forțele pro-ruse din țară. Aproape jumătate dintre respondenți (45%) sunt indeciși sau nehotărâți privind votul.
Interesul pentru alegeri anticipate este mare – 41% sunt „foarte interesați”, iar 52% vor organizarea lor în toamna acestui an.
În ceea ce privește încrederea în instituții, Biserica și armata rămân principalele surse de încredere. Biserica rămâne instituția cu cea mai mare încredere (45%); Armata (34%), primăria (35%) și instituțiile de sănătate (31%) urmează. La polul opus: Parlamentul, partidele politice și instanțele de judecată, cu niveluri de încredere între 2-5%.
Moldovenii mai cred că finanțările externe sunt utile, dar insuficient transparente. 60% cred că fondurile externe au ajutat țara, dar 87% cer verificarea modului în care au fost cheltuite. Suspendarea finanțărilor USAID de către administrația Trump este considerată o decizie greșită de 41% dintre respondenți.
În ciuda sprijinului financiar al UE (1,9 miliarde euro promise), 56% se tem că banii nu vor fi folosiți corect, iar 22% nu sunt de acord cu împrumuturile externe.
În aceste condiții pentru R. Moldova se conturează trei scenarii posibile de viitor.
Scenariul 1: Instabilitate prelungită și fragmentare politică
Acest scenariu pornește de la premisele actuale – niveluri foarte scăzute de încredere în guvern, percepții negative față de toate instituțiile și o clasă politică percepută ca fiind coruptă și ineficientă.
Dacă percepția rămâne in vigoare, Moldova se poate îndrepta spre alegeri anticipate, dar aproape sigur niciun partid nu va obține o majoritate clară. Negocierile pentru formarea unei coaliții durează, se desfășoară cu dificultate și, în cele din urmă, se formează o coaliție slabă sau instabilă, predispusă la tensiuni și destrămare, din cauza pozițiilor aproape ireconciliabile între forțele pro-ruse și forțele pro-europene.
În paralel, protestele sociale pot crește, mai ales pe fondul scăderii nivelului de trai și al percepției accentuate de corupție.
Încrederea cetățenilor în democrație și în vot se erodează, ceea ce duce la creșterea absenteismului electoral și a apatiei civice.
În acest scenariu există riscul apariției unor blocaje legislative și întârzierea reformelor esențiale (justiție, economie, anticorupție). De asemenea țara ar deveni foarte vulnerabilă în fața ingerințelor externe rusești.
Scenariul 2: Resetare politică și emergența unei forțe noi
Acest scenariu se bazează pe un răspuns activ la criza de încredere: fie din partea unor actori noi, fie printr-o reformulare a discursului și a conducerii partidelor existente. Respondenții sondajului arată o dorință clară de schimbare, dar fără să identifice o alternativă clară, lucru care deschide un teren fertil pentru „o nouă voce”.
În acest context am putea asista la apariția unui lider reformist credibil, fie din societatea civilă, fie dintr-un partid nou sau restructurat. De asemenea am putea vedea consolidată o platformă politică cu accent pe transparență, reformă și dialog social real, care ar putea coagula voturile celor dezamăgiți de actualul sistem.
Această forță ar putea canaliza energia negativă din societate într-un proiect politic constructiv, concentrat pe agenda cetățeanului, și nu pe lupta politică.
O astfel de platformă ar putea să respingă extremismul și influențele oligarhice.
Totuși nu este clar cum se va putea crea o astfel de platformă si cu siguranță că aceasta se va confrunta cu atacuri din partea vechii elite politice.
Scenariul 3: Reconfigurare pro-europeană cu compromis politic
În ciuda nemulțumirii față de PAS și liderii actuali, orientarea pro-europeană rămâne susținută (65%), iar 61% ar vota pentru aderarea la UE. Acest scenariu presupune salvarea proiectului european printr-o reconfigurare a forțelor pro-reformă.
În acest scenariu PAS acceptă că nu mai poate conduce singur și caută alianțe cu partide reformiste mai mici sau cu independenți respectați din societatea civilă.
Se formează astfel o coaliție pro-europeană cu un mesaj actualizat, mai conectat la realitatea cetățeanului, cu un leadership parțial schimbat. Se propune totodată o agendă clară, cu termene și măsuri concrete pentru redresarea economică, reducerea corupției și atragerea fondurilor UE. Cel mai important aspect: se realizează un pact politic național privind reforma justiției, depolitizarea instituțiilor și protejarea direcției europene.
Acest scenariu ar duce la reconfirmarea orientării strategice a țării fără instabilitate prelungită și la dezamorsarea tensiunilor sociale printr-o resetare parțială, dar pașnică, a clasei politice.
Totuși, compromisurile politice pot fi percepute ca „tranzacții” și pot dezamăgi o parte a electoratului, iar rămânerea PAS la guvernare, chiar și în formă reformată, ar putea menține o parte a nemulțumirii populare.
În concluzie, Barometrul IMAS din aprilie 2025 trasează un peisaj social-politic tensionat, cu o societate moldoveană polarizată și dezamăgită. Cetățenii se simt tot mai departe de conducere, percep criza ca profundă și se îndoiesc că actuala clasă politică are voința sau capacitatea de a livra schimbările necesare.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
