Skip to content
Politică

Moștenirea lui Tudorel Toader la Minister: loviturile decisive aplicate Justiției

stanford.edu

Tudorel Toader pleacă de la conducerea Ministerului Justiției pentru că nu s-a ridicat la nivelul așteptărilor baronilor PSD care voiau un ministru capabil să dea lovitura de grație – Ordonanța pentru amnistie și grațiere.

Însă Tudorel Toader nu a fost niciodată un ministru care a ajutat lupta anticorupție, ci din contră, a făcut toul pentru a le pune bețe în roate magistraților, pentru a-i izola, pentru a-i speria și pentru a-i aduce la mâna sistemului politic. Ceea ce n-a reușit Tudorel să schimbe este independența instanțelor de judecată și independența Curții Constituționale, acestea n-au fost încă afectate de deciziile unui ministru în slujba partidelor.

Astfel, ce moștenire lasă Tudorel Toader în sistemul de Justiție din România:

Decapitarea DNA și demiterea lui Kovesi

Direcția Națională Anticorupție a fost decapitată când Tudorel a cerut revocarea lui Kovesi din funcția de procuror-șef. DNA arată astăzi ca un Parchet fragil, vulnerabil și prea slab să mai țină piept corupției din țara noastră. A pierdut campaniile de PR, conferințele spectaculoase de presă, dramele cătușelor când politicienii erau aduși la audieri ca cei mai mari teroriști din lume.

DNA a rămas fără conducere și procesul pentru selectarea noului procuror-șef pare unul tot mai anevoios, după ce Tudorel Toader a încercat să o impună pe Adina Florea. De asemenea, tot Tudorel Toader a fost cel care a schimbat procredura pentru selecția viitorului procuror-șef DNA, care acum depinde de ministrul Justiției, iar președintele are mai mult rolul de notar care semnează actele fără să poată refuza propunerilor.

Secția Specială pentru anchetarea magistraților

Pentru a-i intimida pe magistrați, fostul ministru al Justiției a înființat Secția Specială pentru anchetarea magistraților, o secție autonomă de procurorul general. Prima victimă a acestei Secții a fost Laura Codruța Kovesi, chiar imediat după ce și-a depus candidatura pentru funcția de procuror general european.

Anchetele Secției Speciale și toate șicanările procurorilor au scos-o definitiv din lupta pentru Parchetul European, iar acum a mai rămas în urma fostei șefe DNA doar o dramă alimentată de susținătorii săi.

Secția Specială ar trebui să aibă misiunea de a ancheta abuzurile comise de magistrați, însă s-a transformat într-un instrument prin care ministrul Justiției îi reduce la tăcere pe procurorii care anchetează politicieni, după cum s-a văzut în cazul Kovesi. Pentru că Secția Specială nu este interesată de abuzurile comise de magistrați, cum ar fi cazul cu procurorii de la DIICOT (printre ei și Horodniceanu) care au ajuns să lucreze la comanda șefului Radio România, cum este tot cazul DIICOT și traficanții de minori din Țăndărei, iar exemple mai sunt destule.

Recursul compensatoriu

Tudorel Toader nu a oprit în niciun fel efectele legii recursului compensatoriu care a permis ca mii de infractori periculoși să iasă din penitenciar mult mai devreme. De această portiță au beneficiat inclusiv tâlharii, violatorii sau criminalii. Vina nu este în totalitate a sa, deoarece legea recursului compensatoriu a fost gândită de fostul ministru al Justiției Raluca Prună, din Guvernul Dacian Cioloș. Desigur, Cioloș este un premier care chiar a modificat Codul Penal prin Ordonanță de Urgență, lucru pe care Guvernul PSD-ALDE încă nu l-a făcut.

Am asistat la o grațiere mascată cu legea recursului compensatoriu, iar peste 9.000 de deținuți au fost eliberați înainte de termen. O parte dintre cei eliberați au continuat să încalce legea, iar probabil un caz cunoscut opiniei publice este cel al unei adolescente din Alba Iulia violată de un deținut eliberat datorită recursului compensatoriu.

Avocatul corupților

Guvernul Dăncilă a fost cel care a sesizat Curtea Constituțională în privința unui posibil conflict juridic între Parlament și Înalta Curte privind formarea completelor de 5 judecători. Guvernul a făcut această mutare după ce Dragnea îl anunțase public pe fostul ministru Toader să pregătească o sesizare în acest sens. În loc să-i protejeze pe magistrați și să apere instanțele, Tudorel a schimbat repede tabăra și i-a atacat pe magistrați. Ba chiar a și promis o Ordonanță după ce CCR a declar nelegal modul în care s-au format completele de 5 judecători.

La fel s-a întâmplat și în privința protocoalelor secrete SRI-Parchet. După ce Curtea Constituțională le-a declarat neconstituționale, Tudorel a promis Ordonanța de Urgență. Un astfel de OUG ar fi curățat dosarele corupților de toate probele strânse cu ajutorul SRI. În acest caz, Tudorel a acționat pe ascuns deoarece Camera Deputaților a fost cea care s-a grăbit să sesize CCR. Ministrul Justiției a declarat că n-a fost consultat de parlamentari, însă nici nu a depus vreun efort pentru a proteja sistemul de justiție, transformându-se în avocatul corupților.  

Protestul magistraților

Cu acțiunile sale împotriva magistraților, Tudorel Toader a reușit să marcheze o premieră – i-a scos pe magistrați în stradă la proteste. Cauza protestului a fost chiar OUG 7 adoptată de Ministerul Justiției care crește influența politicului în sistemul de justiție din România. Acest protest ar fi trebuit să nască o dezbatere despre implicarea magistraților în politică sau dacă aceștia au dreptul să-i propună președintelui țării întrebări pentru referendum. Lucrul acesta n-a mai fost posibil pentru că Tudorel Toader a distrus dezbaterea publică pe justiție, transformând-o într-o bătălie politică pe voturi.

*

Moștenirea lui Tudorel Toader este un sistem de justiție care a devenit și mai dependent de sistemul politic, și mai implicat în jocuri politice și cu instrumente din ce în ce mai puține pentru a-i prinde și condamna pe infractori.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *