Conform izvoarelor și textelor apocrife, Fecioara Maria s-a născut din părinții Ioachim și Ana. Originea lor era una deosebită: Ioachim provenea din seminția regală a împăratului David, în timp ce Ana era fiica preotului Matthan, un urmaș al lui Aaron. Prin această genealogie, Mesia, care urma să se nască din Fecioara Maria, împlinea o profeție ce prevestea o dublă moștenire: una regală și alta sacerdotală.
Timp de cincizeci de ani de căsnicie, Ioachim și Ana au îndurat stigmatul social al lipsei de copii. Însă, rugăciunile lor fierbinți au fost în cele din urmă ascultate. Arhanghelul Gavriil li s-a arătat, vestindu-le că vor avea un prunc binecuvântat, Maria, cea care a fost aleasă pentru a deveni Maica Domnului.
Sărbătoarea de Sfânta Maria Mică este percepută în cultura populară ca un prag calendaristic, marcând tranziția de la vară la toamnă. Această zi dă startul unor activități agricole esențiale, precum culesul viilor, scuturatul nucilor sau însămânțarea grâului de toamnă.
În plan spiritual, femeile care își doresc să devină mame, precum și cele însărcinate, se roagă Fecioarei Maria pentru a primi binecuvântare și pentru a avea parte de nașteri lipsite de suferință. Totodată, tradiția spune că tinerii care caută să își întemeieze o familie pot cere ajutorul Maicii Domnului pentru a-și găsi partenerul potrivit. Pentru a cinsti sărbătoarea și a se feri de rele, în gospodării se evită muncile grele, spălatul sau cusutul hainelor. În schimb, credincioșii aprind candele în fața icoanelor și împart din roadele toamnei pentru pomenirea celor trecuți la cele veșnice.
Pe 8 septembrie, numeroase biserici și mănăstiri din România își celebrează hramul. Printre acestea se numără lăcașuri de cult cu o istorie bogată, precum Mănăstirea Sămurcășești (Ciorogârla), Mănăstirea Pissiota (Prahova), Mănăstirea Christiana (București) sau Biserica Tălpari din Iași.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
