Coaliția de guvernare negociază noile măsuri fiscale din pachetul 2 pe care Guvernul Bolojan vrea să își asume răspunderea în Parlament.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat că săptămâna asta va merge în Parlament pentru a-și angaja răspunderea, dar situația este incertă mai ales că există neînțelegeri între partidele aflate la guvernare. Potrivit unor surse News.ro, premierul Ilie Bolojan și președintele PSD Sorin Grindeanu au avut discuții despre pachetul 2 de măsuri fiscale duminică seară, iar luni dimineață, în ședința conducerii PSD, Sorin Grindeanu le va explica și colegilor de partid ultimele modificări.
Social-democrații sunt nemulțumiți de mai multe prevederi din pachetul 2 de măsuri fiscale. Mai exact, sunt nemulțumiri în privința impozitării profitului pe care multinaționalele îl externalizează, dar și în privința capitalului social pentru deschiderea unei firme. PSD cere scăderea cuantumului de 8000 de lei, prezentat de ministrul de Finanțe. Până când social-democrații nu sunt mulțumiți, premierul nu poate adopta în ședința de guvern pachetul 2, ca să îl poată trimite spre Parlament pentru angajarea răspunderii. Motiv pentru care, spun surse politice, angajarea răspunderii guvernului ar putea fi amânată pentru săptămâna viitoare, mai scrie sursa citată.
Bolojan pariază totul pe pachetul II de măsuri fiscale. Tăieri de salarii și concedieri pe bandă rulantă
Guvernul lui Ilie Bolojan se pregătește să își asume, săptămâna viitoare, răspunderea în fața Parlamentului pentru al doilea pachet de măsuri fiscale, o serie de reforme ce vizează domenii cheie ale administrației publice și ale sistemului socio-economic: pensiile speciale, organizarea instituțiilor statului, sistemul sanitar și legislația privind insolvența. Cea mai dezbătută măsură a pachetului fiscal se referă la modificările propuse pentru pensiile de serviciu ale magistraților. Reforma lui Bolojan prevede trei condiții pentru a beneficia de pensie:
- Vârsta minimă de pensionare: 65 de ani;
- Vechime totală în muncă: 35 de ani;
- Vechime minimă în magistratură: 25 de ani.
În plus, pensia netă nu va mai putea depăși 70% din venitul net realizat în ultima lună de activitate. Premierul Bolojan a justificat măsura prin necesitatea de a stopa abuzurile din sistem. El a afirmat că, în perioada în care a ocupat funcția de președinte interimar, a constatat un fenomen îngrijorător: un număr mare de cereri de pensionare din partea magistraților în jurul vârstei de 48 de ani, o vârstă la care, spune el, acești profesioniști se află încă în deplină capacitate și maturitate profesională.
Cu toate acestea, propunerea a stârnit un val de reacții negative din partea sistemului judiciar. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), alături de principalele asociații ale magistraților, și-au exprimat opoziția față de reformă, considerând că aceste modificări încalcă independența justiției și subminează statutul profesional al magistraților.
O altă componentă majoră a pachetului este restructurarea administrației publice, vizând eficientizarea aparatului birocratic și reducerea cheltuielilor. Măsura prevede desființarea a peste 40.000 de posturi la nivel local și central. Printre domeniile afectate se numără cabinetele demnitarilor, prefecturile, poliția locală și consiliile de administrație din instituțiile publice.
Reforma include și o schimbare de paradigmă în evaluarea funcționarilor publici: promovarea și păstrarea în funcție vor fi condiționate de performanță, nu de vechime sau de apartenența politică. Potrivit ministrului Dezvoltării, Cseke Attila, această reformă ar putea aduce economii de peste 2,2 miliarde de lei anual.
Sănătatea, în proces de transformare
Și în sistemul de sănătate se anunță schimbări. Guvernul intenționează să implementeze proiecte-pilot prin care salarizarea personalului medical să fie direct legată de performanță. În același timp, finanțarea spitalelor va fi corelată cu numărul real de cazuri tratate, iar internările fictive vor fi pedepsite. Scopul declarat este creșterea calității serviciilor medicale și utilizarea mai eficientă a resurselor publice.
Modificări în legislația insolvenței
În ceea ce privește procedurile de insolvență, Guvernul propune măsuri stricte pentru a combate abuzurile. Printre acestea se numără:
- Interzicerea înființării de noi firme, timp de 5 ani, pentru administratorii societăților intrate în insolvență;
- Reducerea duratei procedurii de insolvență;
- Creșterea eficienței în recuperarea taxelor și impozitelor datorate statului;
- Riscul politic: asumare versus moțiune de cenzură.
Asumarea răspunderii de către Guvernul Bolojan presupune și riscul unei moțiuni de cenzură.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
