Skip to content
Europa

Neînţelegere la Viena, acolo unde ”nu se întâmplă niciodată nimic cu adevărat grav”

Twitter

Vinezii, vizaţi prima oară într-un atac islamist de anvergură şi încă buimaci, riscau marţi să iasă cât mai aproape de locul atacului armat, pentru a încerca să înţeleagă ceea ce, cu doar o zi în urmă, era încă de negândit, relatează AFP.

La câţiva metri de locul atacului, în cartierul încercuit al Operei şi sinagogii, Shila stă tristă în pragul librăriei sale. Ea scrutează acest petec de piaţă, cu pavele elegante, acoperit cu cercuri de cretă fluorescentă, câte unul pentru fiecare cartuş.

Primele tiruri au izbucnit la începutul serii, în Sterngasse, chiar înainte de intrarea în vigoare a unei carantine a Austriei, în timp ce acest cartier din centrul oraşului era animat de noctambuli, veniţi să bea ceva, ultima oară înainte de izolare.

Fratele său se afla în magazin când a avut loc atacul.

”Suntem în Austria, el nu a înţeles că se putea întâmpla asta. Abia când a venit poliţia şi i-a cerut să stingă toate luminile şi să rămână înăuntru şi-a dat seama”, povesteşte librara, care nu a dorit să-şi spună numele de familie.

”Azi am deschis chiar şi fără niciun client. Este exclus să ne supunem şi să-i lăsăm să câştige”, declară tânăra.

În câteva clipe, vienezii au pierdut un lucru la care ţineau foarte mult, care făcea mândria locuitorilor capitalei austriece – sentimentul lor profund de securitate.

”Nu este Berlinul şi nu este Parisul. Poate că suntem un oraş foarte mare, dar aici nu se întmpla niciodată nimic cu adevărat grav”, declară pentru AFP Sharut Günduz, o recepţioneră de la un hotel situat la marginea perimetrului de securitate.

NOAPTE ALBĂ

Străzile sunt aproape pustii, tulburate în liniştea lor de trecerea tramvaielor. Toate magazinele sunt închise, iar scaunele sunt atent aranjate în vederea acestei luni de izolare care începe.

Ricardo, în vârstă de 30 de ani, se resimte după noaptea sa albă, pe care şi-a petrecut-o liniştindu-şi copii şi ”lipit de ştiri”, după ce a dormit doar două ore înainte de a se duce la serviciu. Este paznic al parcării din zonă.

”Dar, până la urmă, camerele de supraveghere din parcare şi toţi poliţiştii mă liniştesc”, spune el cu voce tare.

Metri de panglică alb cu roşu securizează în continuare zona. Sunt zeci de agenţi în uniformă, unii mascaţi şi purtând cască, cu arma în mână, pentru a securiza perimetrul. Experţi din Poliţia Ştiinţifică, în civil, examinează pubelele şi peluzele.

Cancelarul Sebastian Kurz şi preşedintele Alexander von der Bellen au venit, însoţiţi de o mână de oficiali, marţi la prânz, să depună în piaţetă trei imense coroane de flori, cu panglici alb-roşii, culorile steagului austriac.

Fără depuneri de flori, fără adunări. Vienezii au fost îndemnaţi să rămână acasă şi să respecte astfel izolarea, iar totodată să faciliteze operaţiunile poliţiei, care se temea marţi dimineaţa de prezenţa unui al doilea atacator – o ipoteză până la urmă îndepărtată.

Mulţi trecători, cu telefonul în mână, veneau adesea nesiguri să vadă cum se desfăşoară operaţiunile sau să facă o poză pe ascuns.

”Am nevoie să iau aer, nu mai pot, înnebunesc”, spune Friedrich Vösenüber, un student care a decis să se desprindă de ecranul televizorului pentru a veni să vadă, sub locuinţa sa, cum arată cartierul la o zi după tragedie.

Aproape de cordonul de securitate, doi adolescenţi refac febril filmul. ”Acolo, vezi, el era acolo, cu Kalaşnikovul lui mare”, spune unul dintre ei. ”E război”, îi răspunde prietenul său.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *