Invitat în studioul Puterea Știrilor, Anatol Șalaru, fost ministru al Apărării din R.Moldova, a declarat că „niciodată Republica Moldova nu s-a apropiat de România mai mult ca acum”. În toți acești ani Rusia a făcut tot ce a putut ca Republica Moldova să stea departe de România, mai spune Anatol Șalaru. „Republica Moldova a fost ținută în șah, în această zonă gri, săracă, neputincioasă, controlată de Rusia. Cu cât este mai mare sărăcie și cât mai multe probleme sunt la noi acolo, în stânga Prutului, cu atât mai influentă este Rusia”, a declarat Anatol Șalaru, fost ministru al Apărării din R.Moldova.
Anatol Șalaru: Moldovenii nu au fost niciodată pro-unire. În anii 91 nu se făceau sondaje, iar eu atunci n-am votat împotriva unirii. Eu nu am votat pentru independență, nu am votat împotrivă. Eu am fost pentru ieșirea din componența Uniunii Sovetice. Dar atunci când tot interfrontul, toți comuniștii, toți rușii care erau în Parlament au votat pentru independența Republicii Moldova, era clar că această independență este în interesul Moscovei. Moscova voia să își păstreze influența, Republica Moldova să se consolideze și o putea face doar dacă Republica Moldova, care niciodată n-a fost stat independent, și era ultima ultima așchie din Pactul Ribbentrop-Molotov. Ultima consecință a acestui pact: Republica Moldova a devenit brusc, peste noapte, dintr-o părticică a unei țări a devenit stat independent. Și asta a fost dorința Moscovei, fiindcă numai în felul acesta putea să își păstreze armata rusă în Transnistria, să-și mențină influența și controlul. Republica Moldova până anul acesta a fost total dependentă de Rusia, de gazul rusesc, energie electrică luată din stânga Nistrului. Republica Moldova a fost dependentă de piața rusească și investiții în Republica Moldova nu au venit niciodată.
Din cauza că noi avem la 70 km de Chișinău, o armată străină de ocupație. Armata aceasta de ocupație a fost declarată nu de către mine sau de altcineva, de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Au declarat armata rusă și stânga Nistrului zonă ocupată de Rusia. Curtea Constituțională a Republicii Moldova a emis o hotărâre prin care stânga Nistrului este declarată ocupată de către Rusia, iar armata rusă, care se află ilegal pe teritoriul Moldovei este armată de ocupație. Niciodată Republica Moldova nu s-a apropiat de România mai mult ca acum. La început, când au început să facă sondaje și când Mircea Snegur a zis că nu mai avem nevoie de România, că noi suntem independenți, s-a inoculat ideea că Moldova poate deveni a 2-a Elveție, că noi vom fi o punte de legătură între est și vest, de parcă ceilalți erau proști și nu știau unde-i Rusia, că dacă voiau afaceri cu Rusia, le făceau direct, nu le făceau prin moldoveni, care n-au avut modele de succes create între timp de relații cu Estul și cu Vestul. Și a fost ținută în șah Republica Moldova în această zonă gri, săracă, neputincioasă, controlată de Rusia. Dar cu cât este mai mare sărăcie și cât mai multe probleme sunt la noi acolo, în stânga Prutului, cu atât mai influentă este Rusia. De exemplu, moldovenii nu puteau merge în Europa la muncă, mergeau ilegal. Până la Traian Băsescu nu ni se dădea cetățenia română. Foarte puțini o luau. Și mergeau la lucru în Rusia, unde să meargă? În Ucraina nu mergeau, că noi, tradițional n-am avut relații cu Ucraina, am avut cu Moscova.
PS News: Practic s-a încercat în toți acești ani ca Republica Moldova să stea departe de România.
Anatol Șalaru: Să stea departe de România, de Europa. Și cea mai mare lovitură pentru ei a fost semnarea acordului de asociere. Atunci când a fost în 2013 acest acord semnat și Republica Moldova a primit dreptul de a circula cetățeni din Republicii Moldova fără viză. Am devenit parteneri ai Uniunii Europene și au început să se schimbe anumite lucruri și atunci Rusia a elaborat un nou plan de creare, Novorossiya. Se gândea să ocupe Crimea, sudul Ucrainei și în 2014 l-a pus în aplicare. În Autonomia Găgăuză din Moldova au fost făcute două referendumuri. Unul prevedea aderarea la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, deci o nouă Uniune Sovetică în care găguzii spuneau că sunt „pentru” și a 2-a făcea referire la ieșirea din componența Republicii Moldova în cazul în care noi aderăm la Uniunea Europeană sau ne unim cu România. Un asemenea referendum a fost făcut mai înainte în Transnistria și rușii după ce au luat Crimeea. Au luat Crimeea și urmau să ocupe toată zona de sud a Ucrainei, zona limitrofă Mării Negre, să creeze așa numita Novorossiya, Republica Bugeac. Transnistria și Autonomia Găgăuză urmau să semneze adresări către Rusia, să le recunoască independența și să formeze o nouă uniune statală, o nouă formațiune statală la sud. S-au făcut congrese, au avut loc congrese la Odesa, dar Ucraina a rezistat și rușii n-au putut să-și facă Novorossiya. Au așteptat până în 2022 când au vrut să o facă pe cale militară, să ocupe Ucraina și să ajungă până în Republica Moldova.
PS News: Transnistria. De ce a fost creată această zonă?
Anatol Șalaru: Transnistria a fost creată de către Moscova. Noi am fost avertizați chiar din 89-90. Președintele Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice s-a adresat către o delegație din Republica Moldova și a spus „dacă voi nu o să vă liniștiți, o să aveți încă două republici pe teritoriul vostru, o să aveți două autonomii. Să nu mai cereți limba română, să nu mai cereți gratuit latină. Nu cereți ieșire din componența Uniunii Soivietice, independență, suveranitate. Liniștiți-vă, calmați-vă, că dacă nu, noi o să vă strigăm toate planurile”. Și așa și-a fost. Deci războiul din 92 a avut loc între Republica Moldova și Rusia, nu între Moldova și Transnistria. Cine erau acolo? Niște transnistreni care n-aveau nimic. Acordul de pace din 92 a fost semnat între Boris Elțîn, președintele Rusiei, și Mircea Snegur, președintele Republicii Moldova.
PS News: Deci acum Transnistria este ținută de Rusia ca drept de veto în Republica Moldova?
Anatol Șalaru: Deocamdată nu are drept de veto, dar planul de federalizare al Rusiei este un pic mai soft decât altădată și acest plan elaborat împreună cu Germania – Putin a avut o înțelegere cu Merkel despre federalizarea Republicii Moldova și acordarea unui statut special Transnistriei. Legislația internațională, actele internaționale nu prevăd noțiunea de statut special. Deci acest statut special prevedea drept de veto pe ceea ce ține de politica externă a Republicii Moldova și relațiile externe. În cazul în care Republica Moldova dorește unirea cu România sau aderare la Uniunea Europeană sau la NATO sau la alte instituții internaționale, Transnistria are drept de veto. Ei au vrut să obțină același lucru și pentru Autonomia Găgăuză, să li se dea drept de veto atunci când noi vrem să ne unim cu România sau să aderăm la Uniunea Europeană. Acestea sunt elemente ale războiului hibrid dus de Rusia împotriva, nu numai a Republicii Moldova. Mulți abia astăzi descoperă că există un război hibrid, dar el există de foarte mulți ani.
Anatol Șalaru este fondatorul cenaclului Alexei Mateevici, prima mișcare de renaștere națională din Republica Moldova, pornită în 1988. Dacă la început se credea că iniţiativa este sortită eşecului, la scurt timp, ideea a adunat în jurul său zeci de mii de basarabeni şi a culminat cu oficializarea, în spaţiul, dintre Prut şi Nistru a limbii române şi a grafiei latine.
A fost ministrul Apărării și singurul ministru moldovean care a fost invitat la un summit NATO. Se întâmpla în 2016, în Varșovia. „ Republica Moldova va depune toate eforturile pentru a deveni un partener de încredere a alianței”, spunea în discursul de atunci. Nu în ultimul rând, tot în 2016, a semnat cu omologul ucrainean realizarea ”coridorului verde” pentru retragerea armatei ruse din regiunea transnistreană. Practic, Ucraina și Moldova își asumau că vor lua toate măsurile ca Federația Rusă să își retragă armamentul din Transnistria. A fost interpretat atunci ca un adevărat gest de curaj, o inițiativă care invita Rusia să plece.
