Conform unor surse politice, președinte Partidului Naţional Liberal Nicolae Ciucă i-a cerut, recent, ministrului de Finanțe Marcel Boloș includerea militarilor între beneficiarii majorării plafonului lunar al pensiilor neimpozabile.
Astfel, plafonul pensiilor neimozabile acordate în baza Legii nr. 223/2015, începând cu veniturile aferente lunii octombrie 2024 pentru militari ar urma să fie majorat de la 2.000 lei la 3.000 de lei.
Pe cât se pare, ministrul a lucrat la această solicitare și urmează ca Ministerul Finanțelor să pună, în scurt timp, un act normativ în transparență.
Legea 360 din 2023 privind sistemul public de pensii a fost adoptată cu scopul de a elimina inechitățile și discriminările existente în sistemul de pensii din România. Cu toate acestea, noile prevederi au generat noi forme de discriminare, afectând în mod direct sute de mii de pensionari care au muncit în condiții extrem de grele. Această situație este rezultatul unor modificări esențiale aduse stagiului de cotizare și calculului pensiei, care, în loc să corecteze inechitățile, au creat noi dezechilibre.
Una dintre principalele probleme este legată de modul de calcul al pensiei pentru persoanele care se încadrează în prevederile articolului 28, alin. (1) din Legea 360 din 2023. Conform legii, pentru aceste persoane, stagiul complet de cotizare la momentul ieșirii la pensie era mai mic de 25 de ani, respectiv 15, 17 sau 20 de ani, în funcție de condițiile de muncă. Totuși, noua lege stabilește un stagiu mediu de cotizare de 25 de ani, utilizat pentru determinarea drepturilor de pensie. Această schimbare a condus la recalcularea pensiilor pentru aceste categorii de pensionari, rezultând în scăderea valorii pensiei recalculată comparativ cu cea aflată anterior în plată.
Mai mult, creșterea pensiilor pentru acești pensionari ar fi posibilă doar după 3-5 ani, conform dispozițiilor din articolul 84, alin. (3)-(7), în timp ce ceilalți beneficiari de pensii vor beneficia anual de majorările prevăzute în noua lege. Astfel, aceste categorii de pensionari rămân blocate la nivelul pensiei aflate în plată înainte de recalculare, în ciuda condițiilor de muncă deosebit de grele pe care le-au avut.
Un alt aspect problematic este calculul valorii punctului de pensie, care, în prezent, se realizează prin împărțire la 25 de ani, și nu la 15, 17 sau 20 de ani, cum era înainte pentru cei care au lucrat în condiții de muncă deosebite (grupa 1). Această schimbare dezavantajează grav pensionarii care au muncit în condiții dificile și au contribuit cu un procent mai mare la bugetul de pensii, având astfel un stagiu complet de cotizare redus. În acest context, se impune necesitatea calculării punctului de referință cu raportare la stagiul de cotizare specific fiecărei activități din grupa 1, respectiv 15, 17 sau 20 de ani. Această ajustare ar elimina formele de discriminare și ar oferi un tratament echitabil atât pentru actualii pensionari, cât și pentru cei care urmează să iasă la pensie.
În plus, înghețarea pensiilor la nivelul actual pentru o perioadă de 3-4 ani va avea consecințe negative asupra pensionarilor afectați, care nu vor beneficia de prevederile noii legi referitoare la majorarea anuală a valorii punctului de referință. Această majorare, care ar trebui să reflecte rata medie a inflației și 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat, nu va fi aplicabilă pentru acești pensionari, lăsându-i vulnerabili în fața inflației și a creșterii prețurilor.
Prin urmare, pensionarii care au muncit în condiții deosebit de grele vor trebui să se descurce cu veniturile actuale, ceea ce va crea noi discriminări și inechități. Această situație subliniază necesitatea urgentă a unor modificări legislative care să corecteze aceste deficiențe și să asigure un sistem de pensii echitabil și just pentru toți cetățenii.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
