Nicolae Ciucă: Eram în stare de orice pentru a intra în NATO. Acel „orice” înseamnă să ne pregătim

Nicolae Ciuca
Sursa foto: Inquam Photos / George Călin

Președintele Partidului National Liberal, Nicolae Ciucă, a afirmat în cadrul emisiunii “Educația la Putere”, de la TVR2 că în 2004 românii ar fi făcut orice pentru ca ţara să intre în NATO şi că asta înseamnă să ne pregătim, să avem aceeaşi bază de cunoştinţe.

„Tot timpul. Educația este absolut fundamentală pentru că de fiecare dată, nu discutăm despre un sistem închis, ci despre un sistem deschis. Suntem din 2004 membri ai Alianței Nord -Atlantice, am trudit la vremea respectivă să devenim, cum spune românul, am tânjit să intrăm și noi în acest organism și eram în stare să facem orice. Orice-ul acela însemna să ne pregătim, înseamnă să avem aceeași bază de cunoștințe. Interoperabilitatea sau interrelaționarea se făcea doar pe baza unor discuții care erau luate în seamă pe un anumit nivel de pregătire. Fara pregătire nu făceai parte din cei care se așezau la masa deciziei. Este nevoie nu doar de pregătire doar din punct de vedere profesional și vedem cu toții cat de complexă este viața noastră de zi cu zi, realitatea din jurul nostru, ori ca să înțelegi și să gestionezi o astfel de complexitate ai nevoie de cunoaștere pe măsură, deci educația este obligatorie”, a afirmat Nicolae Ciucă.

Întrebat dacă este nevoie de mai mare cultură de securitate în societatea românească, Nicolae Ciucă a spus:

„Cultura de securitate reprezintă ceva, legatura cu profesională militară este altceva, a nu se înțelege prin educatie militara obligatoriu extensia către cultura de securitate. Are rolul ei, dar o cultură de securitate se face prin ce scrie acolo, prin educație, prin a-i pregăti pe oameni să înțeleagă cât mai bine și să poată să facă diferența între ce este amenințare, ce este fake news, ce este propaganda, ce este influentarea percepției. Toate aceste chestiuni ar trebui să facă parte din cultura de securitate și cumva din cultura generală, dar nu este atat de simplu, acum ne lovim în actualul context și vorbim tot mai des de nevoia de cultura de securitate, pana cu ceva timp în urma fiecare își vedea de treaba lui și îi interesa mai puțin ce înseamnă securitatea. Când vedem că există un context de securitate destul de fragil, chiar foarte complex în care se întâmplă lucruri la care nu ne-am fi gândit cu ceva timp în urmă, începem sa ne întrebăm unde este cultura de securitate? Cultura de securitate nu se face într-un moment, de pe-o zi pe alta, este o chestiune care se formează în timp și cred ca orice stat care are obiective proprii pe termen lung, obiective de natură strategică trebuie să se gândească dinainte pentru a avea o astfel de cultura. Știți cum este o zicere: pentru a asigura pacea, pregătește-te de război!”

El a precizat că românii au ştiut întotdeauna să se mobilizeze atunci când a fost cazul: „Noi, de fiecare dată, în vremuri excepționale am știut sa ne mobilizăm și dacă tot avem ocazia și vorbim de Ziua Armatei, forța unei structuri este data de coeziunea și unitatea ei. Aici îmi permit sa fac o similitudine cu o națiune, o națiune este puternică, are forța cand toți cetățenii ei sunt uniți în jurul acelorași valori, nu și-au pierdut spiritul de unitate și cred în propriile forțe ale națiunii române. Mă refer la cetățeni, nu la mine”.

Referitor la viitorul României, preşedintele Senatului a afirmat că educaţia are un rol important în dezvoltare şi că şi-ar dori ca numărul celor care performează să fie mai mare.

„Am să vă răspund pe baza unei experiențe proprii pe care am avut-o cu tinerii noștri care ne fac mândri de fiecare dată când obțin rezultate la olimpiadele internaționale. Din discuțiile cu ei am remarcat că nu discutăm de o bază mare de selecție, sunt câțiva. Sigur, au loc selecțiile respective, varfurile sunt totuși puține, suntem o țară de 19 milioane și ceva de oameni, cred că ar trebui ca masa aceasta de olimpici să fie mai mare și de asemenea imediat înapoia lor sa avem un număr cat mai mare de tineri care sa fie acolo în linia a doua, linia a treia, cu un nivel de educație destul de aproape de nivelul acela. Avem nevoie ca abandonul școlar să fie cat mai mic, avem nevoie sa conștientizăm că sistemul de educație din România oferă deschiderea să își aleagă fiecare după propria viziune ce vrea sa facă în viață, nu toată lumea poate să ajungă medic sau programator, deși avem mare nevoie. Sunt, de asemenea, alte profesii care pot să ofere satisfacție la fel de mare în viață și atunci mi-aș dori ca numărul celor care performează sa fie mai mare, iar înapoia lor sa fie o bază și mai mare”, a mai spus preşedintele Senatului.

Totodată, Nicolae Ciucă a precizat că nu este de acord cu o militarizare a societății: „Eu însumi nu sunt de acord și nu am folosit elemente de reprezentare profesională în relațiile cu colegii, în relațiile cu familia, în relația cu prietenii, aici sunt chestiuni care țin de alt set de valori și valorile acestea trebuie cultivate de către familie, la școală, din primele momente ale începerii procesului de educație și ulterior pe tot parcusul de formare individuală și profesională, împărtășită cu toti ceilalți, pentru că suntem într-o relație cu colegi, cu prieteni, cu camarazi. În felul acesta cred că se obține mai multă consistență și stabilitate în a ne profila către a face lucrurile mai bine, a ne stabili obiective și nivel de ambiție mai ridicat, a avea curaj de a intra în competiție pe diverse sectoare și, desigur, într-o comunicare mai bună, într-o implicare a tuturor. Chestia asta nu se face doar instituțional”.

„Legea oferă un cadru, dar legea este aplicată de oameni, de aceea insistența pentru o lege bună discutată, dezbătută are sens, dacă ne gândim că ea produce efecte pe termen mediu. Dacă noi ne gândim că prin aceasta nouă lege se produc schimbări spectaculoase în interiorul sistemul de educație din România, greșim. Legea, de asemenea, trebuie să fie monitorizată ca pe anumite etape să se producă schimbări și să fie ajustată în funcție de dinamică, vedem cat de mult evoluează societatea, cât de repede, care este impactul evolutiei tehnologice și nevoia de schimbări în conținutul unei legi, în special cea a educației trebuie să țină pasul cu aceste schimbări. Încă o dată, legea are rolul ei, dar nu face miracole”, a mai spus Ciucă la TVR2.

 

Autor

  • Adrian Pavel

    Adrian Pavel, redactor PS News. Cu o experienţă de peste 10 ani în presă, Adrian Pavel se descrie ca fiind un împătimit al noutăţilor, practic dependent de ştiri. Încearcă de fiecare dată să fie la curent cu tot ceea ce se întâmplă în ţară şi în străinătate şi să ofere cele mai calde informaţii cititorilor. Este adeptul zicalei „Nimeni nu e sărac cu duhul, e doar mai puţin informat”.

    View all posts

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: