Preşedintele Senatului, liderul PNL Nicolae Ciucă a declarat miercuri, la Foreign Investors Summit 2023, că România poate să proiecteze un plan consolidat pentru reconstrucţia Ucrainei, el afirmând că s-a discutat şi se discută despre reconstrucţia Ucrainei prin poziţionarea noastră geografică şi prin tot ceea ce înseamnă relevanţa strategică a portului Constanţa, a fluviului Dunărea şi a celei mai scurte distanţe către zona de conflict.
Totodată, preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a spus despre creşterea fiscalităţii, anul viitor, că aceasta este o linie peste care PNL nu poate trece. Orice intervenţie în momentul de faţă pe fiscalitate bulversează absolut orice, explică preşedintele Senatului României.
Ciucă a declarat la Foreign Investors Summit 2023 că fiscalitatea actuală se va menţine în anul 2024.
El a precizat că a avut discuţii în Coaliţie şi este o linie peste care PNL nu poate să treacă şi că i-a transmis premierului Ciolacu şi liderilor PSD că ”orice intervenţie, în momentul de faţă, pe fiscalitate, bulversează absolut orice şi pulverizează încrederea ce s-a realizat între mediul de afaceri şi decidenţii politici”.
Preşedintele PNL a spus că, aşa cum a discutat în întâlnirile anterioare şi reprezentanţii investitorilor străini şi cu reprezentanţii sectorului de business, patronatului din România, pentru îndeplinirea jalonului din PNRR, care urmează să facă obiectul unei decizii pentru anul 2025, va fi nevoie de dialog.
Redăm mai jos, integral, discursul președintelui Senatului, Nicolae Ciucă, la conferința Foreign Investors Summit:
Distinși membrii ai Business Review ai Foreign Investors Summit, distinși membri ai panelului
Sunt foarte onorat să particip la acest eveniment.
Iacă-tă, Business Review sărbătorește 25 de ani. Cred că este important să subliniem toate aceste momente aniversare în care, până la urmă, celebrăm activitatea pe care o desfășurați în tot ceea ce înseamnă mediul economic din România, interesul pentru economia, pentru potențialul și pentru oportunitățile din țara noastră.
Și așa cum se observă, este interes pentru acest eveniment, sper ca în continuare investitorii străini să aibă interes pentru economia României și să continue să investească.
Aș putea să închei foarte repede intervenția mea, pornind de la încheierea antevorbitorului meu care a vorbit despre misiune. Păi misiunea este foarte simplă, să investim.
Este singurul mod prin care putem să asigurăm coerență creșterii și este singurul mod în care putem să capitalizăm cât mai mult la bugetul de stat și de aici încolo să derulăm programele și proiectele, așa cum și le asumă decidenții politici.
Și mi-a plăcut foarte mult acea sintagmă, suntem condamnați, oamenii politici și mediul de business. Eu credeam că doar noi suntem condamnați, PNL și PSD să guverneze împreună. Iată că suntem mai mulți laolaltă condamnați, ca atare trebuie să ne punem toate forțele în joc pentru a putea să realizăm ceea ce am reușit să realizăm în această perioadă de timp. Și aș plecat de la ceea ce s-a realizat în anul 2022, an în care investițiile directe străine au atins un nivel record, 10.9 miliarde, ceea ce denotă clar relația dintre decidenții politici, mediul de business și potențialul pe care îl are țara noastră, toate sun umbrela predictibilității și dialogului, dialogul deschis, dialogul în care să putem toate problemele cu care ne confruntăm.
Este adevărat, a fost o perioadă în care cu toții ne-am aflat la confluența aceasta a trecerii de la Pandemia de Covid19, la criza energetică, inflația, dar în același timp și interesul României pentru absorbția de fonduri europene, prin linia generată de PNRR și desigur, fondurile structurale din cadrul 2014- 2020, care se apropia de final și trebuia să avem o absorbție cât mai mare, reușind prin tot ceea ce s-a întreprins la nivelul Guvernului, să atingem și aici un nivel record, în 2022, 11,3 miliarde absorbite și atingerea unui nivel în care aproape nimeni nu mai credea, și anume să reușim o absorbție de aproximativ 77% din fondurile de coeziune, din fondurile structurale.
Ceea ce a continuat și anul acesta și este un semn cât se poate de bun, reușind să ne atingem obiectivul pe care ni l-am asumat atunci când am constituit coaliția de guvernare, și anume, să închidem 2014-2020 plus cei trei ani complementari cu o absorbție de 90%. Așa cum, spun datele, suntem acolo.
Totodată, aici este important să menționăm că dumneavoastră nu ați fi făcut acest efort de a investi, dacă nu exista disponibilitatea din partea Guvernului să investească și au fost fonduri de la bugetul de stat pentru investiții, pentru prima dată într-un procent de 7%, atingându-se o cifră reală de investiții de 73 de miliarde, ceea ce ne-a permis ca pentru anul 2023 să gândim din nou o asumare de investiții de la bugetul de stat care a fost planificat pentru valoarea nominală de 112 miliarde de lei, ceea ce înseamnă aproximativ 7,2% din bugetul de stat.
Eu cred că toate aceste cifre s-au realizat pentru că au existat, așa cum menționam un pic mai devreme, această încredere și acest dialog între Guvern, între oamenii politici, între decidenții politici și mediul de business. A existat un angajament și un entuziasm al mediului de business autohton și aici vreau să fac o paranteză și să subliniez că există această abordare, pe care o susțin, și anume nevoia de consolidare a capitalului românesc, a capitalului autohton. Să știți că nu este o împingere la extremă a conținutului acestei ci este o realitate pe care sunt convins că și dumneavoastră, în țările de unde veniți, aveți aceeași abordare, este normal ca atunci când vreți să investiți undeva să aveți un partener credibil, un partener cu potențial iar capitalul românesc trebuie să-și constituie acest potențial și să se consolideze astfel încât să poată să intre în partea de dialog și negociere a unor afaceri care să depășească nivelul acesta sub mediu și să începem să începem să creștem de la mediu către mai sus. Este important să înțelegem, cel puțin din perspectiva mea către dumneavoastră, să înțelegeți acest mesaj de consolidare a capitalului autohton exact așa cum l-am descris mai devreme, în complementaritate și congruență directă cu relaționarea, cu colaborarea, cu cooperarea cu capitalul străin, cu investitorii străini.
Prezența dumneavoastră aici, în România, trebuie să recunoaștem deschis, a fost cea care a adus tehnologie nouă, a adus know how și a adus un nivel de ambiție mai mare pentru oamenii din țara noastră .
Ca atare, spuneam, toate aceste măsuri ne-au asigurat în 2022 un nivel de creștere economică, peste media europeană, 4,7%. Nu știu dacă în perioada următoare, nu întotdeauna avem în fiecare an creșteri economice în jurul a 5% dar, cu certitudine, România dacă își intensifică această componentă a investițiilor de la bugetul de stat și vă convinge pe dumneavoastră, discută mai mult cu dumneavoastră, vă pune pe masă argumentele să credeți în oportunitățile și potențialul țării noastre, vom asigura această coerență a creșterii economice. Anul acesta, de exemplu, există predicții care ne spun că vom avea o creștere economică, eu o să zic în jurul a 2 %, plus, minus, este foarte bine. Oricum, suntem peste media europeană. Dacă vom continua să asigurăm aceeași dinamică a fondurilor europene și dacă timp de doi ani de zile am pregătit legile, reglementările, procedurile pentru absorbția fondurilor europene din PNRR, din anul 2024 încolo trebuie să se producă absorbția efectivă. Pentru că vă dau un exemplu, doar la partea de granturi, România are 14 miliarde iar nivelul de absorbție în momentul de față este de 1,4 miliarde. Pe analiză, rezultă foarte clar că aceasta trebuie să se întâmple, să se intensifice în anii 2024-2025, mai rămân doar 6 luni din 2026. Ca atare, este un nivel de atenție care trebuie asigurat pentru această chestiune și desigur și fondurile necesare, pentru că aici este și coplata noastră pe care trebuie s-o asigurăm de la bugetul de stat.
De altfel, prin care am asigurat cofinanțarea, am reușit să atingem acest nivel mare de absorbție a fondurilor europene.
Este clar că România s-a înscris pe această traiectorie către cercul virtuos, i-aș spune, a ieșit din cercul vicios și a intrat în cercul virtuos al țărilor europene care au creștere economică. Am reușit să creștem nivelul PIB pe cap de locuitor depășind țări la care nici nu ne-am fi gândit în urmă cu câțiva ani. Avem toate premisele ca în următorii ani, 2024-2025 să ajungem la 80% din media europeană . Deci, este clar că trebuie să mai desfășurăm astfel de activități în care să prezentăm cât se poate de deschis, ceea ce am făcut, ce putem să facem împreună și apoi să ne angajăm să facem, că de multe ori există această stare în care rămânem doar la dialog. Vorbim și nu de fiecare dată trecem să și înfăptuim.
Aș dori să subliniez că tot ceea ce înseamnă angajamentul nostru politic se subscrie valorilor și politicilor euro-atlantice. România își înțelege foarte bine rolul pe care îl joacă în interiorul Uniunii Europene, în interiorul NATO și rolul pe care îl joacă în toată această regiune de Est , în regiunea Mării Negre, în mod deosebit.
S-a vorbit, se vorbește și se va vorbi în continuare despre tot ceea ce a însemnat și va însemna situația de securitate din Ucraina, din regiunea Mării Negre. Vedem cât de mult a fost afectată regiunea Mării Negre și întreg estul Europei, putem să spunem fără teamă de a greși, Europa în deplinătatea sa. Și în aceste condiții era imposibil să evităm aceste riscuri.
Cu toate acestea, supuneam, din punct de vedere politic, s-a realizat acest construct între centru-dreapta PNL și centru-stânga, PSD, din responsabilitatea de a asigura stabilitatea și echilibrul țării. Și sunt convins că dumneavoastră înțelegeți foarte bine că într-o astfel de construcție politică există ideologii, doctrine și abordări specifice fiecărui partid în parte, există disensiuni dar eu apreciez că aceste disensiuni, practic, ne conduc în final spre ceea ce înseamnă o decizie care să asigure ceea ce spuneam, rostul acestei coaliții, stabilitatea și echilibrul.
Ca atare, pot să vă spun, din toate activitățile pe care le-am derulat ca premier și acum, ca președinte al Senatului, că în întâlnirile internaționale, toți partenerii noștri apreciază foarte mult această maturitate și responsabilitate politică a liderilor partidelor din România și practic, suntem un partener cât se poate de credibil, atât pentru Bruxelles cât și pentru Washington, pentru Berlin, pentru Paris, pentru Londra, pentru toți partenerii noștri strategici.
Ca atare, într-o concluzie simplă, România și-a demonstrat rolul de pivot în regiunea Mării Negre, un pivot al democrației, al stabilității, al echilibrului economic dar cred că este foarte important pentru perioada care urmează, atât în regiune cât și în Uniune și sperăm, pentru că este aici domnul ambasador Luca Niculescu, nu peste mult timp în cadrul Organizației de Cooperare și Dezvoltare Economică, România să devină un pivot de dezvoltare economică.
Spun toate aceste chestiuni chiar dacă, repet, România este una dintre puținele țări din Europa care are tot ce-i trebuie. Ne-a dăruit Dumnezeu tot ce avem nevoie. Avem resurse de toate felurile, ceea ce ne mai trebuie este înțelepciunea și curajul să le folosim astfel încât să putem să ne înscriem pe această linie de dezvoltare economică.
Toate acestea sunt posibile dacă, cei condamnați, așa cum s-a menționat un pic mai devreme, oamenii politici, decidenții politici și investitorii asigură două, trei chestiuni. Încrederea unora în ceilalți, stabilitate fiscal-bugetară și predictibilitate. Dacă toate acestea se vor fi împlinit, atunci nu avem cum să nu ne menținem această traiectorie de dezvoltare, care nu este pentru cei care și-au asumat răspunderea, nu este nici pentru oamenii politici, nu este nici pentru dumneavoastră, că dumneavoastră, cu certitudine, dacă nu veți alege să faceți business în România, veți face în altă parte, dar acest binom decidenți politici-investitori străini și autohtoni își aduc contribuția la tot ceea ce înseamnă bunăstarea și prosperitatea cetățenilor români și evoluția și dezvoltarea României în deplinătatea sa.
Pentru că am vorbit de stabilitate, de predictibilitate și de încredere, vreau să mai fac o mențiune absolut necesară, și anume, cred că așteptați de la noi un angajament ferm vizavi de ceea ce înseamnă menținerea fiscalității pentru anul 2024.
Am avut discuții în coaliție, este o linie peste care PNL nu poate să treacă și am discutat, așa cum vă spuneam, cu liderii PSD, cu premierul, cu Marcel Ciolacu, și am explicat că orice intervenție în momentul de față pe fiscalitate bulversează orice speranță a noastră de dezvoltare economică, o dispersează efectiv, pulverizează încrederea ce s-a realizat între mediul de afaceri și decidenții politici. Motiv pentru care nu se va întâmpla ca fiscalitatea să fie modificată în 2024 și așa cum am discutat în întâlnirile anterioare și cu reprezentanții investitorilor străini și cu reprezentanții sectorului de business, patronatului din România, pentru îndeplinirea jalonului din PNRR, care urmează să facă obiectul unei decizii pentru anul 2025, va fi nevoie de dialog, dar nu dialog pe marginea a două săptămâni de zile sau trei săptămâni de ziler, ci un dialog așezat, de durată, care să analizeze toate detaliile legate de ceea ce va însemna un nou Cod Fiscal, Cod Fiscal care nu va produce efecte pentru un an de sile sau doi ani de zile ci este un Cod care trebuie așezat pentru a putea să producă efecte pe termen mediu și lung.
Nu putem să mergem doar pe beneficii pentru o anumită categorie socială, nu putem să continuăm să adâncim disparitățile existente în momentul de față. Ca atare, este absolut necesar ca toate măsurile care se iau să producă efecte pentru toată lumea, să producă efecte și pentru bugetul de stat, mă refer la cheltuielile de la bugetul de stat, să producă efecte și pentru mediul de business, să producă efecte și pentru pensionari și pentru clasa de mijloc. Deci, este absolut necesar să asigurăm acest echilibru al măsurilor astfel încât să ținem totuși cont că singura modalitate prin care putem să asigurăm și să colectăm resurse la buget, să avem de unde să putem să asigurăm tot ceea ce ține de măsurile sociale, există o singură soluție, investițiile. Banii sunt singurii care aduc bani, nu știu altă formulă prin care putem să aducem bani la buget,. Bani. Bani înseamnă investiții.
O ultimă mențiune, am vorbit despre Ucraina. Dumneavoastră ca investitori străini înțelegeți foarte bine contextul de securitate, înțelegeți foarte bine care au fost efectele acestui conflict și așa cum se menționa de la nivelul Băncii Naționale, la ultima analiză, toată această temporizare a creșterii economice s-a datorat conflictului din Ucraina, în mod aparte și de aici nea-m confruntat cu o scădere a consumului, o scădere a industriei și desigur, o creștere a prețurilor. Totuși, s-a discutat și se discută despre reconstrucția Ucrainei prin poziționarea noastră geografică și prin tot ceea ce înseamnă relevanța strategică a Portului Constanța, a Fluviului Dunărea și a celei mai scurte distanțe către zona de conflict. România, alături de dumneavoastră, poate să proiecteze un plan consolidat pentru reconstrucția Ucrainei, pentru repoziționarea tuturor facilităților necesare ca atunci când conflictul se va fi încheiat să demareze procesul de reconstrucție.
Asta se poate întâmpla cel mai bine de aici, din România, iar deschiderea pentru acest demers este totală din partea noastră.
Ca atare, ținând cont de toate ce le-am menționat, vă rog să aveți încredere în potențialul României, în oportunitățile de business din țara noastră. Vă rog să aveți încredere într-un dialog deschis și identificarea soluțiilor împreună cu decidenții politici, cu Guvernul României și continuați să investiți în România, pentru că merită!
Vă mulțumesc!
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
