Skip to content
Politică

Nicolicea descifrează implicațiile motivării CCR. Demisii sau demiteri la vârf? EXCLUSIV

psnews.ro

Eugen Nicolicea (președintele Comisiei juridice din Camera Deputaților) a acordat vineri seară o declarație pentru PSnews.ro, în care a descifrat implicațiile motivării publicate astăzi de către Curtea Constituțională a României (CCR) în legătură cu decizia prin care stabilea ca inoportună ancheta DNA împotriva Guvernului privind OUG 13/2017.

CITIȚI ȘI: CCR vine cu motivarea în cazul OUG 13: DNA a perturbat activitatea Guvernului! DOCUMENT

Parlamentarul a început prin a scoate în evidență principalele părți din motivarea CCR.

„Primul lucru care trebuie văzut este acela că, așa cum a decis Curtea Constituțională, considerentele sunt la fel de obligatorii ca și deciziile. Deci ceea ce a spus Curtea în considerente trebuie aplicat – este obligatoriu pentru toată lumea: și pentru DNA, și pentru Guvern, și pentru Parlament. Și atunci cele spuse acolo au o importanță deosebită, pentru că ele se aplică direct.

Sunt câteva lucruri importante spuse acolo – și anume: că imunitatea pe care o au parlamentarii atunci când legiferează se transferă, mutatis mutandis, către Guvern atunci când legiferează. Știți că parlamentarii nu pot fi trași la răspundere juridică pentru voturile pe care le-au dat. Evident că voturile se dau pe parcursul legiferării. Și atunci nici Guvernul nu poate să fie tras la răspundere juridică pentru modalitatea în care legiferează (prin ordonanță simpli sau ordonanță de urgență). Acesta este punctul care a generat conflictul de natură constituțională, întrucât Curtea zice că, dacă te apuci și cercetezi penal cum a legiferat Guvernul, înseamnă să golești de conținut această imunitate, transferată – cum a zis Curtea – mutatis mutandis către Guvern. Deci aici a fost generat conflictul”, a punctat Eugen Nicolicea.

Au existat voci în spațiul public care au cerut demisii sau demiteri ale procurorului general Augustin Lazăr și ale procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi ca urmare a motivării CCR. În schimb, deputatul PSD a dat de înțeles că astfel de mutări radicale ar fi inutile.

„Cu privire la existența unor conflicte în general, întotdeauna când a existat un conflict, una dintre instituții a greșit: ori și-a arogat puterile altei instituții, ori a împiedicat-o să le exercite, ori n-a executat ea din atribuțiile proprii. Și niciuna dintre instituții nu și-a dat demisia sau a fost demisă. Vă dați seama că, dacă ar fi în această situație, ar trebui să piardă și președintele, în momentul în care a sesizat în mod eronat un conflict de natură constituțională, sau când guvernul Boc a încercat să-și angajeze răspunderea pe Legea învățământului, luând din prerogativele Parlamentului. Practic, ar fi trebuit să cadă guvernul, iar asta ar fi însemnat o nouă modalitate de a cădea un guvern. Întrucât niciuna dintre instituțiile aflate într-un oarece conflict de natură constituțională în trecut nu și-a dat demisia și nici nu poate să dispară la maniera aceasta, este evident că nici Laura Codruța Kovesi nu poate fi obligată să-și dea demisia pe această chestiune, fiind și un act unilateral.

În plus, autoritatea judecătorească din care face parte nu este chiar parchetul. Adică, dacă ziceți așa, ar trebui să-și dea demisia în frunte cu CSM-ul, care n-a reacționat și care reprezintă autoritatea judecătorească. Păi, cum să obligi atunci? Un subaltern dintr-o anumită zonă face o greșeală și plătește șeful? Deci cei care demisia ar trebui să ceară de la CSM. Gândiți-vă, totuși, că DNA-ul este o direcție în cadrul Parchetului General. Peste ea este domnul Augustin Lazăr, care este procurorul general. Păi, atunci, scuzați-mă: el trebuia să reacționeze întâi și-ntâi la o asemenea eroare. Și CSM-ul.

Dacă există o încălcare legală, într-un stat de drept verificarea se face de către PICCJ (controlul ierarhiei) și se ajunge la o anumită concluzie. Dacă este o abatere disciplinară, controlul se face de către CSM, care decide sancțiunea. Există în statul de drept numit România modalități ca, dacă cineva greșește, să i se analizeze fapta și, dacă este cazul, să fie și sancționat, potrivit competențelor fiecăruia dintre organe. Chestiunea aceasta cu demisia este o solicitare politică, pentru deliciul presei”, a detaliat Nicolicea.

Nu în ultimul rând, l-am întrebat pe președintele Comisiei juridice din Camera Deputaților dacă parlamentarii social-democrați au în plan să adopte o declarație politică în urma acestei motivări a CCR.

„N-am prea auzit de astfel de folosire a declarațiilor politice în acest scop, dar vreau să vă spun că, în momentul în care Curtea Constituțională decide, nu mai văd rostul unui alt comentariu. Deci sunt obligatorii deciziile Curții cu considerentele ei și orice adăugire aici este fără sens. Este suficient ce s-a întâmplat. În schimb, Parlamentul poate ca, atunci când o să modifice codurile, să introducă în ele motivațiile sau considerentele Curții, pentru ca să nu mai poată exista pe viitor interpretări eronat-abuzive ale codurilor”, a încheiat PSD-istul.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *