Agenția Națională de Integritate (ANI) a constatat că Nicușor Dan, primarul general al Capitalei, aflat la al doilea mandat, se face vinovat de mai multe fapte care încalcă legislația privind incompatibilitățile și conflictul de interese. În data de 24 septembrie 2024, magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) vor da verdictul definitiv în dosarul nr. 1409/2/2023, iar Nicușor Dan încearcă, pe ultima sută de metri, să anuleze raportul ANI prin care a fost declarat incompatibil și în conflict de interese.
ANI a întocmit un raport în urma căruia reiese că primarul general Nicușor Dan a îndeplinit, în același timp, funcția de primar general al Bucureștiului, precum și pe cea de director general al mai multor servicii din subordinea sa, respectiv Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB), Centrul Cultural Expo Arte, Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic și Administrația Străzilor București.
Numai că asta nu este totul, iar inspectorii ANI au avertizat că Nicușor Dan a acționat dincolo de lege, într-o impetuozitate demnă de o cauză mai bună, asta în condițiile în care Bucureștiul se află într-o situație critică la capitolele „trafic”, „termoficare” și, mai ales, „urbanism”, scrie gandul.ro.
Nicușor Dan a întocmit acte în conflict de interese întrucât, din postura de incompatibilitate anterior menționată, a semnat documente specifice respectivelor funcții (din postura de director ALPAB a solicitat o majorare de buget de 3 milioane lei de la Primăria Municipiului București, pe care din postura de primar general a acceptat-o prin contra-semnătură și a introdus-o pe ordinea de zi a Consiliului General al Municipiului București, unde a fost votată).
ANI a sesizat și Curtea de Conturi a României cu privire la legalitatea achitării amenzii contravenționale aplicate lui Nicușor Dan în calitate de persoană fizică, din bugetul Primăriei Municipiului București.
Nicușor Dan a fost sancționat contravențional de către Inspectoratul de Stat în Construcții pentru refuzul nejustificat de a emite o autorizație de construire în termenul prevăzut de lege, iar primarul general a achitat această amendă din patrimoniul Municipiului București, în ciuda faptului că refuzul de a emite acea autorizație a fost decizia sa personală.
Nicușor Dan a atacat în instanță procesul verbal emis de Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC), numai că s-a folosit – în mod nelegal – de resursele umane ale Primăriei Municipiului București, întrucât plângerea a fost întocmită și semnată de Direcția Juridică din Primăria Capitalei.
În ceea ce privește ultimele două „acțiuni” înreprinse de Nicușor Dan, ANI a sesizat și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fiindcă „mutările” lui Nicușor Dan (pe lângă situațiile de incompatibilitate și conflict de interese constatate de ANI), prezintă și indicii „cu privire la săvârșirea infracțiunii de folosire a funcției pentru favorizarea unor persoane, prevăzută de art. 301 din Codul Penal și a infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 din Codul Penal”.
Nicușor Dan și-ar putea pierde mandatul
Dacă Nicușor Dan pierde „războiul” cu ANI, situația devine dramatică pentru edilul-șef al Capitalei, pentru că perspectiva unei înfrângeri finale în instanță i-ar distruge aura de invincibilitate cu care se afișează în public după ce a câștigat cel de-al doilea mandat de primar general.
În situația în care Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) menține valabilitatea raportului ANI, Nicușor Dan nu numai că nu mai poate continua tot acest „spectacol” pe care îl pune în scenă de mai bine de patru ani, dar inclusiv funcția de primar general i-ar fi periclitată.
Potrivit art. 160 din Codul Administrativ:
(1) Mandatul primarului încetează, de drept, în următoarele cazuri: (…)
b) constatarea și sancționarea, în condițiile legii privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, a unei stări de incompatibilitate;
(3) Data încetării de drept a mandatului în cazul prevăzut la alin. (1) lit. b), în situația în care legalitatea raportului de evaluare prin care s-a constatat starea de incompatibilitate nu a fost contestată, este data expirării perioadei în care primarul are dreptul să conteste raportul de evaluare, în condițiile legii privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice.
(4) În situația în care este contestată legalitatea actului prevăzut la alin. (3), data încetării de drept a mandatului este data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești.
Hotărârea care va fi pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în data de 24 septembrie 2024 este una DEFINITIVĂ, iar dacă cererea lui Nicușor Dan va fi respinsă și valabilitatea raportului ANI va fi menținută, acesta poate pierde funcția de primar general.
Dar, în paralel, sesizarea ANI către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție va rămâne o altă „Sabie a lui Damocles” deasupra capului lui Nicușor Dan.
Cum a contraatacat Nicușor Dan la Curtea de Apel și „lecția” pe care i-au dat-o magistrații
Un scurt istoric al acestui „război” declanșat între Nicușor Dan și ANI este absolut necesar.
Etichetat drept un „edil procesoman” și acuzat că stă mai mult prin sălile de judecată decât la Primăria Generală, Nicușor Dan – în faza de fond a litigiului cu ANI, care s-a desfășurat în fața Curții de Apel București – a încercat, fără succes, să invoce diverse tertipuri pentru a obține anularea sesizării făcute de ANI către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Într-o primă fază, Nicușor Dan a încercat să insinueze că, din moment ce persoanele care au făcut sesizarea către ANI au renunțat și și-au retras sesizările, ANI ar trebui să-și retragă propria sesizare către Parchet. Asta în ciuda faptului că în ancheta desfășurată s-au descoperit indicii privind săvârșirea unor fapte de natură penală, au explicat surse juridice, în exclusivitate pentru Gândul.
„Cererea lui Nicușor Dan a fost respinsă, întrucât retragerea sesizării formulate către ANI nu înlătură în niciun fel nici ancheta ANI și nici concluziile acesteia. Din punct de vedere procedural, retragerea sesizării nu echivalează sub nicio formă cu retragerea unui denunț penal, care ar putea avea drept consecință încetarea cercetării penale pentru faptele respective.
ANI avea obligația legală de a sesiza organele penale în cazul identificării unor indicii privind săvârșirea unor infracțiuni, în conformitate cu prevederile art. 61 alin. (1) lit. a) din Codul de Procedură Penală.
Ori de câte ori există o suspiciune rezonabilă cu privire la săvârșirea unei infracțiuni, sunt obligate să întocmească un proces-verbal despre împrejurările constatate: organele inspecțiilor de stat, ale altor organe de stat, cât și ale autorităților publice, instituțiilor publice sau ale altor persoane juridice de drept public, pentru infracțiunile care constituie încălcări ale dispozițiilor și obligațiilor a căror respectare o controlează, potrivit legii”, au mai explicat surse judiciare pentru Gândul.
Duș rece pentru primarul general. Cererea lui Nicușor Dan, respinsă de magistrați
Ulterior, primarul general Nicușor Dan a încercat o altă „mutare” pe care specialiștii în drept o consideră, pur și simplu, absurdă.
Edilul a invocat, nici mai mult și nici mai puțin, nulitatea raportului întocmit de ANI cu privire la sesizarea Parchetului.
Totuși, dușul rece a fost inevitabil. La cererea ANI, și această solicitare a lui Nicușor Dan a fost respinsă ca inadmisibilă, pentru că magistrații de la Curtea de Apel București (CAB) au fost tranșanți:
”Conform art. 61 alin. (5) din Codul de Procedură Penală, procesul-verbal încheiat în conformitate cu prevederile alin. (1) constituie act de sesizare a organelor de urmărire penală și nu poate fi supus controlului pe calea contenciosului administrativ.
Instanța constată că pârâta (ANI) și-a exercitat competențele prevăzute de lege și a constatat o anumită situație de fapt. Situația de fapt astfel cum a fost reținută și apreciată de această pârâtă, așa cum menționa instanța, produce efecte în planul dreptului administrativ și în planul dreptului procesual penal”.
În ultimă instanță, CAB a respins solicitările lui Nicușor Dan prin care acesta încerca să blocheze sau să întoarcă sesizarea făcută de Agenția Națională de Integritate către Parchetul de pe lângă ICCJ cu privire la săvârșirea infracțiunilor de folosire a funcției pentru favorizarea unor persoane și de abuz în serviciu.
„Cu alte cuvinte, pe lângă situațiile de incompatibilitate și conflict de interese, constatate de Agenția Națională de Integritate, Parchetul este, în continuare, în mod legal învestit pentru a stabili dacă aceste fapte întrunesc și elementele constitutive ale infracțiunilor mai sus menționate”, au punctat surse judiciare pentru Gândul.
Nicușor Dan a plătit amenda primită de la ISC din banii contribuabililor
Amendat de Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC) pentru că nu a emis în termenul legal o autorizație de construire – la acest capitol, Nicușor Dan a devenit „celebru” prin opoziția fățișă și prin declarațiile prin care ia la „țintă” așa-zișii „rechini imobiliari” și așa-zisa „mafie imobiliară” -, Nicușor Dan a susținut că „obligația de emitere a autorizației de construire în termenul legal revenea Primarului General, autoritate publică executivă a Municipiului București, și nu lui personal, ca persoană fizică”.
Pornind de la acest considerent pe care Nicușor Dan l-a folosit ca un colac de salvare, Municipiul București – ca subiect de drept public, cu patrimoniu propriu -, ar trebui să răspundă patrimonial pentru faptele autorității sale executive.
„Numai că nu aceasta este situația în speța de față. Într-adevăr, Municipiul București ar putea fi chemat să răspundă patrimonial în situația în care Primarul General ar fi emis autorizația de construire solicitată în termenul prevăzut de lege, însă aceasta, ulterior, ar fi fost anulată în instanță.
În această situație, Municipiul București ar trebui să despăgubească beneficiarul autorizației care, întemeindu-se pe prezumția de legalitate specifică tuturor actelor administrative, ar fi suportat un prejudiciu concretizat prin oprirea lucrărilor și imposibilitatea finalizării construcției”, au explicat sursele juridice pentru Gândul.
Pe de altă parte, în speța de față, situația este cu totul alta.
„Nicușor Dan personal a refuzat, în mod conștient și abuziv, să-și exercite o atribuție prevăzută de lege, în ciuda faptului că tot aparatul tehnico-administrativ din subordinea sa își îndeplinise atribuțiile.
Singurul care a refuzat, în mod nelegal și nejustificat să-și îndeplinească atribuțiile prevăzute de lege și să semneze autorizația de construire respectivă a fost Nicușor Dan.
De ce ar trebui să plătească cetățenii Municipiului București pentru nelegalitățile săvârșite de Nicușor Dan?”, se întreabă specialiștii contactați de Gândul.
Citeşte mai mult aici
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
