Skip to content
Politică

Norica Nicolai, despre CCR şi abuzul în serviciu, condamnarea lui Mircea Băsescu şi incidentul cu Iohannis în Bulgaria EXCLUSIV

Eurodeputatul Norica Nicolai (vicepreşedinte al grupului ALDE din Parlamentul European) a acordat, vineri, o declaraţie pentru PSnews.ro, în care a vorbit despre Curtea Constituţională a României (CCR) şi abuzul în serviciu, condamnarea definitivă a lui Mircea Băsescu la 4 ani de închisoare cu executare şi incidentul dintre preşedintele Klaus Iohannis şi premierul bulgar Boiko Borisov.

Referindu-se la hotărârea CCR privind abuzul în serviciu, Norica Nicolai a apreciat că această infracţiune trebuie menţinută, „dar doar atunci când abuzul constă în încălcarea unei prevederi legale, pentru că, altfel, generează abuz – aşa cum s-a mai întâmplat în diverse cauze”.

„Nu poate lăsa (CCR – n.r.) latura aceasta obiectivă a infracţiunii la aprecierea procurorului sau a judecătorului – este incorect. Orice poate fi calificat drept abuz, inclusiv dacă cineva ţine un discurs şi primeşte aplauze – aplauzele pot fi considerate un folos nematerial, aşa cum s-a mai întâmplat în cauza de la Craiova (a primarului PSD Olguţa Vasilescu – n.r.), în care folosul nematerial consta în beneficii electorale. Toate acestea reclamau o incriminare foarte corectă – şi anume: constituie abuz doar omisiunea sau acţiunea unei persoane care încalcă o prevedere legală. Pentru că asta înseamnă statul de drept: respectul şi suveranitatea legii. Cu alte cuvinte, decizia Curţii Constituţionale mi se pare una foarte corectă, cred că normală pentru un stat de drept.

Ceea ce, însă, pe mine m-a contrariat a fost campania pe care DNA a dus-o împotriva acestei decizii a Curţii Constituţionale. Doamna procuror-şef Laura Codruţa Kövesi a făcut un adevărat tur de forţă în presă, vorbind despre activitatea pe care o are, dar nicio clipă doamna procuror-şef n-a spus dacă această infracţiune este constituţională sau nu, ceea ce pentru mine este cumva îngrijorător, pentru că, în statul de drept România, nu contează munca unei instituţii; contează respectarea legii, care generează un anumit tip de activitate”, a detaliat Norica Nicolai.

În ceea ce priveşte condamnarea definitvă a fratelui fostului preşedinte Traian Băsescu, europarlamentarul ALDE a remarcat atât lipsa confiscării sumei de bani stabilite drept obiect al infracţiunii, cât şi absenţa percheziţiilor pe care DNA ar fi trebuit să le efectueze la Mircea Băsescu.

„Dacă ar fi fost această condamnare urmată şi de măsura confiscării sumelor de bani obţinute ca urmare a săvârşirii infracţiunii, aş fi putut spune că suntem în prezenţa unei hotărâri judecătoreşti normale. Dar este pentru prima oară când un text de lege nu este respectat: suma de bani care a făcut obiectul săvârşirii infracţiunii nu a fost confiscată de la Mircea Băsescu, ceea ce, pentru mine, este un semn de întrebare, pentru că nu înţeleg cum s-au pronunţat instanţele cu privire la vinovăţia pentru fapta de luare de mită, dacă au refuzat să dispună confiscarea prevăzută de lege a acestei sume. Este, cumva, o ciudăţenie, dar această ciudăţenie probabil îi va da posibilitatea lui Mircea Băsescu să se adreseze CEDO, iar CEDO cu siguranţă îşi va pune această întrebare pe care mi-am pus-o şi eu. Pentru că nu vorbim de o opţiune a judecătorului, ci vorbim de o obligativitate legală.

Las la o parte faptul că această urmărire penală dovedeşte o lipsă de profesionalism, pentru că nu am elemente care să mă ducă la concluzia că s-a întâmplat altceva. În mod normal, aici se administrează toate probele – percheziţia este şi ea o probă şi ar fi putut genera o serie de indicii care să contureze fapta şi vinovăţia persoanei. Lucrurile acestea nu s-au întâmplat, ceea ce, din punctul meu de vedere, a dat naştere la diverse suspiciuni mai mult sau mai puţin legitime, dar generate de o urmărire penală care nu a dovedit profesionalism”, a comentat Norica Nicolai.

Nu în ultimul rând, în ceea ce priveşte incidentul dintre preşedintele României Klaus Iohannis şi premierul din Bulgaria Boiko Borisov (când oficialul bulgar ar fi ridicat tonul la liderul de la Bucureşti, cel dintâi refuzând prezenţa unei flotile NATO în Marea Neagră), vicepreşedintele ALDE european a adus în discuţie o convenţie internaţională care le-ar putea crea probleme vecinilor noştri din sud.

„Acesta mi se pare unul dintre cele mai grave evenimente ale săptămânii. Nu cred că România a acţionat din proprie iniţiativă, prin demersul pe care l-a făcut preşedintele. Cred că a existat o consultare cu organizaţia nord-atlantică. Faptul că primul-ministru bulgar, în această discuţie (sau ca un răspuns la propunerea preşedintelui), a avut nu numai tonul, dar şi o o poziţie foarte clară spune foarte mult despre situaţia de securitate din zonă. Dacă Bulgaria nu este interesată să găzduiască în apele teritoriale şi să admită prezenţa unei flote NATO în Marea Neagră, acest lucru va crea probleme, mai ales că, încă în vigoare, Convenţia de la Montreux (din 1936, cu privire la regimul strâmtorilor – n.r.) nu permite staţionarea unor forţe militare străine mai mult de 21 de zile în Marea Neagră, ceea ce poate ridica foarte multe semne de întrebare şi poate crea un risc, pentru că să nu uităm: flota Rusiei este deja în Crimeea, Rusia este un jucător de securitate în acest spaţiu şi, din păcate, un jucător din ce în ce mai virulent şi mai agresiv.

Probabil că, dacă vor exista, în Parlamentul European, probleme ridicate de statele membre, ele vor fi inserate în discuţiile summitului NATO de la Varşovia din septembrie, dar, dincolo de chestiunea asta, maniera în care primul-ministru bulgar s-a comportat faţă de Klaus Iohannis dovedeşte o atitudine care ridică semne de întrebare. Nu vorbim de diplomaţia românească (nu este cazul), dar mi-e greu să cred că preşedintele a făcut această propunere din proprie iniţiativă, fără să aibă discuţii exploratorii înainte cu partea bulgară, pentru că nu trebuia să fie expus la o astfel de atitudine”, a încheiat Norica Nicolai.

ALDE

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *