Inspectorii Consiliului Concurenței au descins, marți, în sediile băncilor comerciale din țară, fiind suspectate de înțelegere tip cartel, de data aceasta în legătură cu raportări în Biroul de Credit, arată sursele Profit.ro, după ce în noiembrie anul trecut un control similar a strâns probe de cartel la stabilirea ratelor de referință ROBID/ROBOR.
Controlul, derulat până marți seara târziu, a vizat strângerea de probe pentru demonstrarea înțelegerii anticoncurențiale, fiind verificate computere, e-mailuri și telefoane ale bancherilor. Toate băncile comerciale din țară raportează și pot verifica în baza de date a Biroului de Credit, la care sunt asociate, clienții care au întârziat cu mai mult de o lună achitarea ratelor la împrumuturi, persoanele care au comis fraude sau infracțiuni, stabilite prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, față de instituțiile financiare asociate în birou, precum și clienții care au dat informații false când au solicitat credite.
Baza de date a Biroului stochează și informații pozitive, despre clienii fără restanțe (produse de finanțare utilizate, inclusiv carduri de credit/overdraft sau credite nevoi personale, cu detalii despre valoarea creditelor, soldul rămas, rata lunară, limita cardului sau durata finanțării). Biroul realizează rapoarte de credit ale solicitanților de împrumuturi și le calculează un scor al riscului de neplată. Baza de date poate fi consultată atât de bănci, cât și de IFN-uri, asigurători, recuperatori de creanțe. Biroul de credit a fost înființat de 20 de bănci acționare (18 azi) și are în prezent 77 de instutuții participante.
Consiliul Concurenței poate face inspecții inopinate la orice companie sau instituție financiară din țară și poate ridica orice probă, dacă obține autorizație de la Curtea de Apel și dacă aceste controale sunt justificate de necesitatea obținerii tuturor informațiilor și documentelor necesare clarificării unor posibilele practici anticoncurențiale.
Nicio inspecție inopinată nu reprezintă o antepronunțare asupra vinovăției companiilor verificate. Cel mai recent control inopinat de amploare la bănci, despre care Profit.ro a relatat în exclusivitate, a avut loc la începutul lunii noiembrie 2022. Atunci, inspectorii Concurenței au mers la sediile centrale ale celor 10 bănci care participă la calculul ratei ROBOR, investigând o înțelegere de tip cartel pentru fixarea ratei dobânzii la un nivel cât mai ridicat, în cadrul procedurii de „fixing” (stabilirea ratelor de referință pentru ROBOR și ROBID).
Cele 10 bănci vizate au fost: Banca Transilvania, BCR, BRD-Societe Generale, ING Bank, Raiffeisen Bank, CEC Bank, UniCredit Bank, OTP Bank România, EximBank și Intesa Sanpaolo România Inspectorii au verificat, la controlul din noiembrie, computerele și telefoanele șefilor de Trezorerie, ale dealerilor, dar și ale președinților sau directorilor executivi, deschizând e-mail-uri, mesagerii WhatsApp și platforma de comunicare între dealeri, potrivit surselor Profit.ro. Investigația amplă nu a fost finalizată până în prezent.
Sistemul bancar mai păstrează și amintirea unei investigații similare declanșate de Consiliul Concurenței în octombrie 2008, după ce BNR acuzase mai multe bănci că au „atacat leul”, și a aplicat amenzi uriașe Raiffeisen și BRD, în condițiile în care sancțiunile pentru înțelegeri anti-concurențiale se stabilesc ca procent din cifra de afaceri, până la 1%. La BRD, inspectorii au sancționat atunci refuzul băncii de a le permite accesul la calculatorul directorului general din vremea respectivă, Patrick Gelin, acuzând neacordarea dreptului la inspecție.
Raiffeisen a primit amendă pentru transmiterea de informații inexacte către inspectorii de concurență. După contestații în instanță, BRD, care a atacat și la Curtea Constituțională, a obținut anularea sancțiunilor de 4 milioane de euro, iar Raiffeisen, doar reducerea la jumătate a cuantumului inițial de 3,4 milioane de euro. În final, în afară de cele două bănci, raportul Consiliului Concurenței (desecretizat în 2019), care suspectase atunci băncile că s-ar fi cartelizat pentru creșterea ratelor de dobândă și a adunat documente în contol, a ajuns la concluzia că de vină pentru creșterea ratelor a fost, de fapt, criza financiară internațională. Detaliile din raportul publicat în 2019, la mulți ani distanță de controlul inițial, arată panica generalizată din piață, jupuirea reciprocă dintre bănci, intervenția aspră a BNR pentru a ține leul, în prag de alegeri, și câteva informații despre băncile străine care speculau pe leu, toate acestea în mailuri bancare interne puse în premieră la dispoziția publicului, după ce Consiliul Concurenței a publicat o variantă redactată a raportului integral de investigație.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
